Guvernul ia la scuturat ANRP - autoritatea care a gestionat despăgubiri de 3 mld. euro

Controalele derulate la ANRP de Ministerul Finanţelor şi Curtea de Conturi au scos la iveală faptul că 80% dintre dosarele soluţionate de autoritatea de despăgubire nu aveau ataşate certificatele de moştenitor, adică tocmai actele care dovedesc că persoanele respective aveau dreptul să primească despăgubiri, iar aproape 700 de dosare au fost supraevaluate, ceea ce a permis ca titularii să încaseze despăgubiri mai mari decât li se cuveneau.

Astfel, după ce în ultimii ani foştii proprietari au cerut autorităţilor să ia măsuri pentru că mii de persoane îşi vând dosarele de despăgubire şi că întregul sistem de restituire este viciat, cerând chiar desfiinţarea ANRP, au apărut şi primele reacţii şi dovezi oficiale. Demersul este însă tardiv, având în vedere că statul a terminat deja acţiunile la Fondul Proprietatea (FP), principalul vehicul de despăgubire, şi nu mai are bani pentru noi despăgubiri.

Ziarul Financiar a scris despre neregulile din procedura de despăgubire încă din 2010, relatând despre nerespectarea ordinii cronologice de soluţionare a dosarelor de despăgubire, despre tranzacţiile la limita legii cu aceste dosare, despre cum apropiaţi ai partidelor politice au cumpărat dosare de despăgubire şi acţiuni la FP.

În cei şapte ani de funcţionare, ANRP a acordat despăgubiri de circa 12 miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro), dintre care 11,4 miliarde de lei sub formă de acţiuni la Fondul Proprietatea şi restul în numerar. Toate partidele care au trecut pe la guvernare în ultimii şapte ani şi-au numit reprezentanţi la conducerea ANRP.

Responsabile de aceste despăgubiri au fost în ultimii şapte ani Ingrid Zaarour, susţinută de PNL şi primul preşedinte al ANRP (2005-2009), Anca Opre susţinută de PSD, preşedinte timp de opt luni în 2009, Crinuţa Dumitrean (susţinută de PD-L şi preşedinte până în 2011).

Acum Guvernul a pus şef la ANRP pe Dorina Danielescu, foşt procuror DIICOT, care nu mai are însă bani de despăgubiri, ci trebuie să verifice activitatea predecesorilor săi.

Neregulile constatate la ANRP arată că Fondul Proprietatea nu a fost un vehicul de despăgubire a foştilor proprietari, ci a fost creat pentru a împărţi active extrem de valoroase din portofoliul statului, cum ar fi participaţii minoritare la Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, unor persoane din cercurile politice. Nu există date oficiale privind câte persoane au cumpărat dosare de despăgubire pe preţuri de nimic, în baza cărora au primit acţiuni la Fondul Proprietatea, pe care le-au vândut apoi unor fonduri străine de investiţii obţinând profituri uriaşe.

Acum, acele fonduri de investiţii, cum sunt americanii de la Elliott, vor să vândă activele Fondului Proprietatea bucată cu bucată, pentru a obţine la rândul lor profituri semnificative. Asta ridică întrebarea: de ce nu a putut statul să vândă ativele din portofoliul FP bucată cu bucată, pe bursă, iar cu banii obţinuţi să acorde despăgubiri?

Ce nereguli au ieşit la iveală în urma controalelor de la ANRP?

În urma controalelor desfăşurate la sediul ANRP de Curtea de Conturi şi de Ministerul Finanţelor Publice a ieşit la iveală faptul că în perioada 2005-2011 au avut loc grave nereguli în procesul de despăgubire la ANRP, iar premierul Mihai Răzvan Ungureanu a declarat marţi, 13 martie, că a sesizat Parchetul cu privire la aceste nereguli.

Sesizarea Parchetului are loc la circa şase luni distanţă după ce Remus Baciu, fost vicepreşedinte ANRP, a fost arestat şi trimis în judecată într-un dosar de corupţie, acesta fiind acuzat că ar fi primit peste 400.000 de lei în schimbul urgentării soluţionării anumitor dosare de despăgubire ale unor foşti proprietari de imobile naţionalizate.

În urma controalelor, a ieşit la iveală faptul că un număr de 38.000 de dosare de despăgubire, deşi înregistrate la ANRP, nu erau soluţionate. Mai mult, în soluţionarea dosarelor nu s-a respectat ordinea cronologică de înregistrare, fiind invocate cazuri speciale pentru ca anumite dosarele să fie soluţionate mai repede.

"Sunt şi celebrele cazuri speciale, cu diverse adeverinţe emise de medicul de familie şi rapoarte medicale, în care diagnosticele invocate au fost infecţii urinare, fost fumător şi consumator de etanol. S-a mai constatat că dosarele de despăgubire au fost atribuite în vederea evaluării proprietăţilor către aceleaşi 12 societăţi din 34 înregistrate sau către aceiaşi 10 evaluatori persoane fizice autorizate din 53", a spus Dorina Danielescu, actualul preşedinte al ANRP.

Invocarea cazurilor speciale a fost posibilă şi graţie unui cadru legislativ deficitar: în mai 2011, printr-o ordonanţă de urgenţă, Guvernul a lăsat pe ANRP să decidă cine va primi cu prioritate acţiuni la FP.

Preşedintele ANRP a declarat marţi, după şedinţa de guvern, că în urma verificărilor s-a constatat că în cazul a circa 80% din cazurile pentru care s-au emis certificate de despăgubire pe fond funciar lipseau de la dosar certificatele de moştenitor.

De asemenea, în urma unui control derulat în 2009, Curtea de Conturi a obligat ANRP să reevalueze un număr de 688 de dosare, care au la bază rapoarte de evaluare ce depăşesc suma de 500.000 de lei cu privire la care există indicii că au fost supraevaluate. Asta înseamnă că posesorii acestor dosare au primit despăgubiri mai mari decât li se cuveneau, în timp ce mii de alte persoane nu au primit niciun fel de despăgubiri.

"Cele 688 de dosare suspectate a fi supraevaluate sunt doar vârful aisbergului, există informaţii că ar fi vorba despre mii de dosare supraevaluate. Responsabili de aceste nereguli sunt funcţionarii din cadrul ANRP care şi-au pus semnătura pe aceste rapoarte supraevaluate alături de diferitele conduceri ale ANRP din 2005 până 2011. Prejudiciul nu este adus statului român, ci zecilor de mii de persoane care nu au primit nici bani şi nici acţiuni la Fondul Proprietatea, pentru că statul şi-a epuizat şi banii şi acţiunile la Fond despăgubindu-i pe "băieţii deştepţi" ai retrocedărilor şi nu pe foştii proprietari de drept. Problema este că prejudiciul va fi foarte greu de recuperat, iar punerea sub acuzare a vinovaţilor şi în final pedepsirea acestora va dura ani de zile", a spus Iulian Lepa, avocatul specializat în despăgubiri.