Dezastrul de la căile ferate române: CFR SA, CFR Marfă şi CFR Călători, pierderi de 1,3 mld. euro în patru ani

Autor: Mirabela Tiron 16.03.2012

Administrarea defectuoasă, lispsa de interes a guvernanţilor şi investiţiile reduse în infrastructură au aruncat companiile feroviare CFR SA, CFR Marfă şi CFR Călători într-o gaură a pierderilor de 1,3 miliarde de euro cumulate în 2007-2010, potrivit unei analize a ZF. Semne de ieşire din acest dezastru nu au apărut până acum.



"Situaţia în care se află căile ferate române este dovada iresponsabilităţii în administrare. Nu înţeleg cum s-a putut ajunge la aceste pierderi, care sunt incalificabile aşa cum este şi prestaţia managerială la companiile feroviare de stat. Nu pot să înţeleg cum s-a tolerat acest lucru până acum", afirmă Daniel Dăianu, analist economic.

CFR SA, care administrează infrastructura de cale ferată, a avut pierderi totale de 840 de milioane de euro în perioada 2007- 2010, în timp ce compania CFR Călători a bifat pierderi de 180 de milioane de euro, iar CFR Marfă de 254 de milioane de euro în aceeaşi perioadă, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Deşi calea ferată a ajuns la un nivel de degradare dramatic (un tren parcurge în aproape 6 ore distanţa de 330 de km dintre Tulcea şi Bucureşti din cauza restricţiilor de viteză), statul continuă să aloce mai puţini bani pentru infrastructura feroviară decât pentru cea rutieră. Anul acesta din bugetul de 3,4 miliarde de euro al Ministerului Transporturilor, 990 de milioane de euro vor fi alocaţi pentru calea ferată, faţă de 1,8 miliarde de euro pentru Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). Spre comparaţie în Franţa, Austria, Germania sau Anglia fondurile pentru calea ferată ajung la 50%-60% din bugetul ministerului. Mai grav este că suma alocată de statul român pentru investiţii în calea ferată este cheltuită ineficient. Deşi anul trecut a fost finalizată reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa cu peste 900 mil. euro, timpul de parcurgere a rămas acelaşi ca înainte de reabilitare.

Şi de aici o serie de consecinţe directe şi negative precum scăderea cererii pentru biletele de tren şi a comenzilor pentru transportul de marfă efectuat de compania de stat. Durata mare de parcurgere a distanţelor pe calea ferată duce la o reorientare a cererii pentru transportul rutier sau chiar pentru transportul privat feroviar. Operatorii privaţi feroviari reuşesc printr-un management eficient să facă profit pe aceeaşi cale ferată pe care activează trenurile companiilor de stat.

Nu doar compania CFR Călători, subvenţionată de stat cu peste 2 miliarde de euro în ultimii ani, dar şi compania CFR Marfă raportează de la an la an pierderi imense. Cea mai mare gaură însă o face CFR SA, care este în acelaşi timp şi "datoare vândută".

CFR SA, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, care se ocupă cu administrarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare publice, a avut în 2010 pierderi de 308 milioane de euro, chiar mai mari decât cifra de afaceri, care s-a ridicat la 265 milioane de euro. În acelaşi an, datoriile totale ale companiei se ridicau la 7,6 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro), potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Finanţelor. Guvernul ia în calcul acum transformarea în acţiuni a datoriilor de 3,99 miliarde lei (aproximativ 920 mil. euro) ale CFR SA, aferente anului trecut. Acţiunile vor fi preluate de Ministerul Transporturilor ca unic acţionar. Această măsură este văzută de analiştii economic ca una disperată.

Rezultatele dezastruoase sunt şi efectul politizării excesive a echipelor din conducerea societăţilor feroviare, deci lipsa de continuitate şi experienţa unor manageri numiţi pe criterii politice (15 directori a avut CFR SA din 1998 până în 2010). Fostul director general al Companiei Naţionale a Căilor Ferate Române, Mihai Necolaiciuc, este judecat pentru prejudicierea companiei cu 70 de milioane de euro. Potrivit rechizitoriului, în perioada 20022003, Mihai Necolaiciuc, în calitate de director general al CN CFR, a semnat 23 de comenzi de achiziţii ilegale.

"Pierderile pe care le fac companiile feroviare de stat din România sunt incomensurabile şi de neînţeles. Nu ştiu cât timp va mai putea statul susţine aceste companii pe pierderi. Trebuie să se ia iniţiativă, să se acceseze bani europeni pentru ca tot sistemul de cale ferată românesc să fie pus acolo unde îi este locul, aşa cum s-a făcut în străinătate", a declarat Mihai Mihăiţă, preşedintele Asociaţiei Generale a Inginerilor din România.

Transportul pe calea ferată constituie baza pentru dezvoltarea oricărei ţări, de aceea dezvoltarea infrastructurii şi a sistemului de transport pasageri şi marfă pe calea ferată trebuie să constituie o prioritate pentru România. Inginerii feroviari au transmis într-un memoriu că starea în care se află infrastructura feroviară poate fi caracterizată ca similară unei perioade postbelice.

"Din ce în ce mai puţini români aleg să călătorească cu trenul pentru că nu se face nimic în vederea atragerii pasagerilor, aşa cum cererea pentru transportul de marfă cu operatorul de stat este în scădere", precizează Mihai Mihăiţă.

CFR Călători a înregistrat pierderi de puţin peste 20 de milioane de euro în 2010, după ce consemnase pierderi de 50 de milioane de euro cu un an în urmă, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Traficul de pasageri este în continuă scădere în ultimii ani. Din cauza existenţei a peste 1.000 de puncte periculoase, viteza medie pe ansamblul reţelei la trenurile de călatori este de circa 44 de kilometri pe oră, potrivit ultimelor date disponibile.

Şi CFR Marfă pierde clienţi şi cotă de piaţă (a ajuns la 5%), în timp ce companii private precum Grup Feroviar Român, cel mai mare jucător, şi alte firme îşi cresc afacerile şi profitul.

CFR Marfă a încheiat 2010 cu o cifră de afaceri de 237,4 mil. euro, în scădere cu circa 5% faţă de anul 2009, în timp ce pierderea companiei sa ridicat la 127 mil. euro în 2010. Datoriile CFR Marfă au depăşit rulajul total pe 2010, în condiţiile în care s-au situat la aproape 346 mil. euro.

În total, în perioada 2008-2010, pierderile companiei feroviare de marfă s-au ridicat la 254 de milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

Compania este pe lista Guvernului pentru privatizare.

"În cadrul căilor ferate există o componentă care ar trebui să fie profitabilă, şi anume, compania CFR Marfă. În fond CFR Marfă lucrează pentru economie. Tariful pentru serviciile de transport marfă trebuia să acopere toate costurile şi subvenţiile. CFR Marfă trebuia să fie profitabilă", este de părere Daniel Dăianu, care mai menţionează că în acest sens trebuia făcute investiţii masive în reţeaua de cale ferată. De aceeaşi părere este şi Mihai Mihăiţă.

"Mai mult, situaţia în care se află calea ferată din România constituie o frână pentru interacţiunea cu alte ţări din Europa. Nu avem o conexiune bună pe calea ferată", precizează el.

Această "frână" îşi are sursa în diferite reforme care s-au abătut asupra căilor ferate române. Dintre acestea, cea mai drastică a fost spargerea căilor ferate în 1998, la sfaturile Băncii Mondiale, care a condiţionat astfel finanţarea deficitului bugetar al României. La sfârşitul anului 1998, Societatea Naţională a Căilor Ferate Române era divizată de către stat în cinci companii: CFR Călători, CFR Marfă, CFR SA (infrastructură), Societatea de Servicii de Management Feroviar şi Societatea de Administrare a Activelor Feroviare. Deşi această măsură trebuia să facă mai profitabile companiile ferate, de fapt a adus pierderi uriaşe, ceea ce nu s-a întâmplat însă în Germania, Franţa sau Austria, unde căile ferate au rămas într-un holding prin care statul îşi poate realiza obiectivele strategice.

Divizarea căilor ferate a încărcat sistemul cu mai mulţi manageri numiţi politic şi orientaţi mai mult spre interesul personal decât spre cel public. Ca dovadă situaţia în care sute de oameni au fost obligaţi să stea mai bine 30 de ore într-un tren blocat în zăpadă între Făurei şi Buzău, acesta fiind doar unul dintre cazurile ce au avut loc în februarie.