Suedia, ţara europeană care vrea să renunţe la bancnote şi monede

Autor: Paul Comsa 19.03.2012

Suedia a fost prima ţară europeană care a introdus bancnotele în circulaţie în anul 1661 şi ar putea fi prima care renunţă la ele. În multe oraşe suedeze, biletele pentru mijloacele de transport în comun sunt plătite prin intermediul cardurilor sau al telefoanelor, vânzătorii şi prestatorii de servicii nu acceptă plata cu bani lichizi, iar băncile realizează tranzacţiile exclusiv în monedă electronică, scrie Huffington Post.

"Există oraşe în Suedia unde nu mai este posibil să intri într-o bancă şi să foloseşti bani lichizi", spune Curt Persson, preşedintele Organizaţiei Naţionale a Pensionarilor din Suedia.

El adaugă că tranzacţiile electronice reprezintă o problemă pentru populaţia în vârstă din mediul rural care nu ştie să utilizeze cărţile de credit.

Declinul bancnotelor se poate observa în lăcaşurile de cult religios. În biserica Carl Gustaf din oraşul Karlshamn vicarul Johan Tyrberg a instalat recent un cititor de carduri pentru a simplifica donaţiile făcute de credincioşi.

"Înainte oamenii veneau la mine şi spuneau că vroiau să facă donaţii deşi nu aveau bani lichizi la ei. Acum au posibilitatea să trimită bani şi prin card", explică Tyrberg.

Bancnotele şi monedele reprezintă doar 3% din economia Suediei, comparativ cu o medie de 9% în zona euro şi de 7% în SUA, potrivit unui raport al Băncii Reglementelor Internaţionale.

"Nu înţeleg de ce trebuie să mai tipărim bancnote", spune Bjoern Ulvaeus, fost component al formaţiei Abba şi un susţinător al iniţiativei de a renunţa la banii cash, după ce fiul său a fost jefuit de trei ori.

Numărul băncilor jefuite a scăzut în numai trei ani de la 110 la doar 16 anul trecut, cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, iar furturile din mijloacele de transport în comun s-au redus şi ele simţitor.

"Mai puţini bani în circulaţie a simplificat tranzacţiile, atât pentru personalul implicat, cât şi pentru public", explică Par Karlsson, analist al Asociaţiei Bancherilor din Suedia.

Totodată, prevalenţa tranzacţiilor electronice explică de ce Suedia are mai puţine cazuri de mită şi evaziune fiscală decât statele din sud, apreciază profesorul de economie Friedrich Schneider.

"Dacă oamenii folosesc cu precădere cărţile de credit, ei sunt de regulă mai puţin implicaţi în activităţi economice obscure", explică Schneider.

Există însă şi reversul medaliei. Predominanţa tranzacţiilor electronice a amplificat riscul fraudelor electronice, numărul lor crescând de la 3.304 în 2000 la aproape 20.000 anul trecut. În plus, o economie digitală poate atenta la dreptul de intimitate al clienţilor din cauza ţinerii evidenţelor privind tranzacţiile electronice.

"Clienţii ar trebui să aibă posibilitatea de a trimite bani şi de a-i dona către diverse organizaţii fără a fi supravegheaţi", apreciază Oscar Schwartz, fondatorul Banhof, primul furnizor suedez de internet.

Nici micii comercianţi nu sunt încântaţi de planul de a renunţa la bancnote şi monede. Hanna Celik, a cărei familie deţine un chioşc de ziare în centrul capitalei Suediei, apreciază că economia digitală înseamnă doar profituri mai mari pentru bănci. Celik este taxată cu 5 coroane suedeze (0,56 euro) pentru fiecare tranzacţie electronică şi potrivit legislaţiei suedeze, nu poate transmite taxa către consumatorii finali.

Prin urmare, mulţi economişti suedezi estimează că banii lichizi vor continua să existe în viitorul apropiat. Fostul guvernator adjunct al Băncii Centrale a Suediei, Lars Nyberg a afirmat că banii lichizi vor supravieţui "asemenea unui crocodil, în pofida micşorării habitatului".