Cât costă un cont curent: de la 1 leu la 7,5 lei pe lună
Contul curent, produsul esenţial de la care porneşte relaţia dintre client şi bancă, este văzut ca o sursă sigură de venituri, astfel că multe bănci au majorat în criză comisioanele de administrare.
Băncile percep, în medie, 2 lei pe lună pentru administrarea conturilor curente ale persoanelor fizice, dar la unele bănci costurile ajung să fie duble sau chiar triple. Spre exemplu, UniCredit Ţiriac percepe un comision de 7,5 lei/lună pentru administrarea contului curent, în timp ce BCR şi BRD, cele mai mari bănci locale după active, au comisioane de 2,5 lei/lună, respectiv de 3 lei/lună.
Comisioane de administrare a contului curent între 3 şi 3,5 lei/lună percep şi bănci ca Bancpost, Banca Românească sau Credit Europe. Şi BCR va majora de săptămâna viitoare comisionul de administrare până la 3,5 lei/lună, în timp ce austriecii de la Raiffeisen au aplicat recent o majorare a tarifului de la 1,5 lei la 2,5 lei/lună.
Din nevoia de a identifica alte surse de venituri pe fondul prăbuşirii vânzărilor de credite, bancherii au introdus comisioane noi în criză şi au schimbat mai des grila de tarife pentru servicii curente. Jucătorii mari, în special, încearcă să profite de baza largă de clienţi pentru a compensa veniturile mai mici din dobânzi. Băncile pun astfel costurile pe umerii clienţilor, în timp ce ezită să-şi reducă semnificativ costurile.
"Majorarea comisioanelor la conturile curente este o sursă facilă de a obţine venituri pentru bănci mai ales în condiţiile actuale în care au nevoie de mai mulţi bani. Sigur că este mult mai uşor să creşti comisioanele decât să restructurezi. Aceste măsuri au fost posibile şi în condiţiile în care competiţia pe piaţă a mai scăzut şi clienţii se mută mai greu de la o bancă la alta", comentează analistul financiar Dragoş Cabat.
Costurile administrative ale băncilor, de la salariile angajaţilor până la chiriile pentru sediile unităţilor teritoriale, se regăsesc în dobânzile creditelor, dar în condiţiile în care vânzările de credite rămân la un nivel scăzut şi bilanţurile nu mai cresc, bancherii au încercat să obţină venituri suplimentare din taxarea serviciilor tranzacţionale.
Bancherii au amintit frecvent eforturile realizate pentru scăderea costurilor, dar la trei ani de la începutul crizei reţelele de unităţi şi numărul de angajaţi au scăzut foarte puţin. Numărul de angajaţi din sistemul bancar a scăzut cu mai puţin de 10% faţă de vârful atins în 2008, până la circa 66.500 de persoane, în timp ce reţeaua teritorială s-a diminuat cu mai puţin de 500 de unităţi şi a ajuns la circa 6.000 de sucursale şi agenţii.
Bănci precum ING, Alpha Bank sau Piraeus taxează cu 2 lei/lună administrarea contului curent, în timp ce Volksbank şi RBS coboară cu tariful până la 1 leu/lună. Fac notă discordantă Banca Transilvania, CEC, Citibank, Carpatica şi OTP, care nu percep comision de administrare. Nici Alpha Bank nu percepea în trecut comision de administrare a contului curent, dar a introdus în criză un astfel de tarif, în condiţiile în care profitabilitatea băncii a avut de suferit.
