De duminică se schimbă şi ora şi aeroportul. 6.600 de pasageri în plus vor trece zilnic prin Otopeni după transferul avioanelor low-cost de pe Băneasa

Autor: Mirabela Tiron 22.03.2012




Celor 14.000 de pasageri care decolau sau aterizau zilnic pe cel mai mare aeroport din ţară, Henri Coandă (Otopeni), li se vor alătura în medie încă 6.600 de persoane din 25 martie, după mutarea zborurilor companiilor low-cost.

Zilnic de pe Henri Coandă (Otopeni) au decolat în medie 102 avioane anul trecut, în timp ce de pe aeroportul din Băneasa au plecat în medie 35 de avioane. Din 25 martie însă toate avioanele companiilor low-cost Blue Air, Wizz Air şi GermanWings se vor muta pe aeroportul din Otopeni, în urma presiunilor uriaşe exercitate asupra autorităţilor pentur abandonarea aerogării bucureştene în pofida investiţiilor recente în cea mai modernă pistă din România.

În urma acestei mutări vor avea de câştigat atât cafenelele (City Cafe aşteaptă înca­sări mai mari cu 60%), barurile şi restaurantele care ocupă spaţii în interiorul aeroportului Otopeni, cât şi hotelurile din apropierea aeroportului şi companiile de taxi.

Pe de altă parte, Snack Attack sau Intesa care erau prezente în Băneasa îşi pierd vadul comercial, format din cei 2,4 milioane de pasageri ai companiilor aeriene low-cost. Aceştia se vor alătura celor 5 milioane de pasageri ai aeroportului Otopeni, după cum arată datele de trafic aferente anului trecut.

"S-a muncit foarte mult pentru această mutare de pe aeroportul Băneasa pe cel din Otopeni. S-a relocat partea de asigurări servicii la sol şi cea de suport tehnic, şi s-a ocupat spaţiul pentru avioane pe aeroportul din Otopeni", spune Gheorghe Răcaru, directorul de strategie al companiei low-cost Blue Air şi al celorlalte firme din grupul lui Nelu Iordache. Blue Air a depus programul de zbor la Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti. Va păstra aceleaşi ore de decolare şi aterizare pe cele mai multe dintre rute, doar în unele cazuri modificând programul pentru a putea valorifica posibilitatea de-a zbura 24 de ore din 24 pe zi, ceea ce nu se întâmpla pe aeroportul din Băneasa.

Mutarea pe Otopeni va declanşa un răz­boi surd între low-cost şi marile companii de linie. "Marile companii vor face totul să «şunteze» şi să «fure» clienţi de la low-costuri. Preţurile low-costurilor cresc, iar avioanele low-cost vor sta la rând pentru decolare şi aterizare după cursele de linie. Probabil că de multe ori marile companii vor face intenţionat în aşa fel încât întârzierile low-costului să fie cât mai lungi pentru a fura clienţii, mai ales că diferenţele de preţ nu vor mai fi atât de mari. Low-costul va trebui să crească atât cât se va putea la umbra marilor companii de linie", comentează un expert în domeniul transportului aerian, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Spre deosebire de Băneasa, unde erau la ele acasă, pe Otopeni avioanele low-cost vor fi întotdeauna "musafiri nedoriţi", "ţinuţi la coadă după lumea bună" reprezentată de marile companii de linie de talie mondială.

"Va apărea o concurenţă din care sigur va câştiga preţul. Companiile de linie nu vor coborî tarifele, dar vor lovi în low-cost prin oferte speciale numeroase care să fure din clienţii low-cost, fără să recunoască asta. Low-costul va trebui să renunţe la o parte serioasă din profit ca să reziste în această competiţie nedreaptă", afirmă analistul citat.

Odată cu mutarea pe Henri Coandă a curselor de la Băneasa, practic nu mai există low-cost, tarifele aliniindu-se înspre nivelul companiilor de linie. "Orice cent va ajunge să conteze."

Oficialii Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) nu au transmis până ieri un răspuns la solicitarea ZF cu privire la cum s-au pregătit pentru mutarea companiilor low-cost pe Otopeni (cum au alocat sloturile de zbor, dacă vor creşte numărul responsabililor de la turnul de control sau de la securitate).

Aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa), cel mai vechi din România şi al doilea ca mărime din ţară, situat la doar 9 kilometri de centrul Bucureştiului şi inaugurat în 1920, a devenit în ultimii ani cel mai important hub pentru zborurile low-cost, adică pentru 2,4 milioane de pasageri anul trecut.

Cu toate acestea, şi mai ales în condiţiile în care pista de 3.200 de metri lungime este considerată de un specialist în aviaţie ca fiind cea mai bună din ţară, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti şi Ministerul Transporturilor au decis închiderea aeroportului. Mutarea zborurilor low-cost pe Otopeni a fost anunţată oficial încă de anul trecut, când Anca Boagiu, fostul ministru al transporturilor, motiva necesitatea acestei măsuri pentru a transforma Băneasa într-un city airport pentru curse VIP. Aeroportul nu a transmis lista celor care vor opera de pe pista aeroportului după mutarea companiilor low-cost.

Înconjurat din toate părţile de proiecte imo­biliare (rezidenţiale, comerciale şi clădiri de birouri), aeroportul din Băneasa a început să fie văzut de fapt în ultimii ani ca un obstacol în dezvoltarea de proiecte rezidenţiale. În vecinătatea aeroportului Băneasa mai mulţi oameni de afaceri, printre care Gabriel Popoviciu, Ion Ţiriac, Dan Ioan Pop sau Gigi Becali, au importante suprafeţe de teren.

Wizz Air are deja pe unele rute preţuri similare cu cele ale Tarom

Compania aeriană Wizz Air a majorat de două şi chiar de trei ori în unele cazuri tarifele la biletele de avion pe rute externe, după cum arată datele de pe site-ul companiei, pentru călătoriile după 25 martie, dată la care zborurile vor fi mutate de pe aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa) pe cel din Otopeni (Henri Coandă). Deşi oficialii low-costului afirmau că această mutare va creşte preţul biletelor cu doar 4%, pe unele rute preţul a ajuns să îl egaleze pe acela al companiei de linie regulată Tarom (care oferă şi servicii de catering la bord). De exemplu, preţul unei călătorii dus-întors pe Bucureşti-Bruxelles în perioada 17-20 august la Wizz Air este de 946, iar la Tarom de 1.000 de lei.

Mutarea zborurilor pe Otopeni a dus la reluarea circulaţiei trenurilor spre acest aeroport

Trenurile Regio "Henri Coandă Expres" îşi reiau circulaţia din 23 martie pe ruta Bucureşti Nord - P.O. Aeroport (la câţiva kilometri de aeroportul din Otopeni) - Baloteşti şi retur. Circulaţia acestor trenuri a fost sistată din cauza utilizării foarte scăzute, dar şi a condiţiilor meteo nefavorabile din această iarnă. "În contextul transferului activităţii companiilor de zbor low-cost de pe Băneasa la aeroportul Otopeni, acest tip de transport va fi reluat experimental, circa 2 luni, pentru a se a putea face o evaluare a pieţei pe această rută. În funcţie de nivelul de trafic, se va lua o decize finală asupra menţinerii în circulaţie a trenurilor", au transmis oficialii CFR Călători. Ei au mai precizat că la fiecare oră din intervalul orar 6.25-21.24, trenurile vor asigura legături corelate cu activitatea traficului aerian de pe aeroportul Otopeni.

Un bilet costă 8,1 lei, iar un abonament lunar 136 de lei (tarifele includ şi transferul cu microbuzul).

"La anumite ore de vârf cred că va fi aglomerat aeroportul, cel puţin până în iulie, când se vor finaliza lucrările la zona de control şi securitate, dar şi pe partea de control paşapoarte şi bagaje", este de părere Gheorghe Răcaru.

Directorul de strategie al Blue Air a ţinut însă să precizeze că nu a fost nicio problemă cu programul de zbor şi că aeroportul Henri Coandă (Otopeni) nu este coordonat din punct de vedere al sloturilor (timp programat pentru aterizare sau decolare alocat unei aeronave) aşa cum se întâmplă pe aeroportul Hea­throw din Londra, unde cu greu se poate găsi un slot liber. El a mai menţionat că tranzacţionarea sloturilor este interzisă.

Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti va deschide în iulie anul acesta al doilea terminal de plecări internaţionale la aeroportul din Otopeni, cu o suprafaţă de 19.600 de metri pătraţi, în urma unei investiţii de 62 milioane euro. Cu acest nou terminal capacitatea aeroportului va creşte de la 7-8 milioane de pasageri la aproape 10-11 milioane de pasageri.

De duminică se schimbă şi ora şi aeroportul. 6.600 de pasageri în plus vor trece zilnic prin Otopeni după transferul avioanelor low-cost de pe Băneasa

Tarom face economii de 1,4 mil. euro/anual la serviciile de handling şi catering

Compania Tarom a renegociat contractul cu compania de handling Globe Ground, obţinând o economie anuală de un milion de dolari (757.000 euro), potrivit oficialilor companiei. În 2010 compania Globe Ground România a obţinut o cifră de afaceri de 75,6 milioane de lei (17,8 mil. euro) şi un profit de 15,9 milioane de lei (3,7 mil. euro). Globe Ground mai lucrează cu Carpatair, Austrian Airlines, Lot Polish Airlines şi alte companii.

Alexandru Nazare, ministrul transporturilor, a cerut la începutul lui martie companiei aeriene naţionale Tarom renegocierea contractului de handling pentru reducerea costurilor. Globe Ground România, înfiinţată în 1992, oferă servicii de handling aeronave la sol şi tractare aeronave. Firma este deţinută de Tarom cu un pachet de 37%, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti cu 13%, Servisair Germania cu 25% şi Balaclava Olanda cu 25%.

Tarom a demarat acţiunea de renegociere şi în cazul contractului pentru servicii de catering încheiat cu Alpha Rocas. Valoarea economiilor rezultate prin renegociere se ridică la 660.000 de euro pe an. Oficialii Tarom au transmis că anul trecut au reuşit să reducă costurile cu 25 de milioane de euro mai mult faţă de rezultul din anul anterior. Ei nu au făcut publică cifra de afaceri sau pierderile/profitul.