Klára Biró Jecza şi limbajul înnoitor al creaţiei textile/ de Szekernyés János

Duminică, 25 martie 2012, la Galeria TRIADE din Timişoara a avut loc vernisajul expoziţiei "Fire întreţesute" de Klára Bíró Jecza. Grafică - tapiserie - batic. Expoziţia comemorează trecerea prin Timişoara a unei artiste care a jucat pentru oraş, în anii 60 - anii venirii sale la Timişoara -, rolul unui agent al înnoirii, "având menirea de a face acceptată şi de a înrădăcina aici, în oraşul de pe Bega, arta textilă modernă, împrospătată şi radical novatoare".

Reproducem în cele ce urmează un text semnat Szekernyés János ("Creaţii textile de o intelectualitate complexă"), apărut în "Irodalmi Jelen", în 4 august 2004 şi tradus din limba maghiară de Ildiko Foarţă.

"Ca artist plastic, Klára Bíró Jecza excelează în domeniu de nu mai puţin de patru decenii. Expune pentru prima oară în 1964, devenind absolventă a Facultăţii de Arte Ion Andreescu de la Cluj abia peste un an când, pe plan mondial, în atmosfera efervescentă şi dinamică a anilor '60, arta textilă s-a transformat şi înnoit radical, cunoscând un puternic avânt şi când această ramură artistică, pornind de la propriile-i premise şi de la multiplele valenţe ale materialului, a creat şi îmbrăcat forme inedite şi suverane de exprimare.

Întâmplător, tocmai în perioada tulbure a începutului de carieră pentru Klára Bíró Jecza, covorul-tablou, tapiseria, bateek-ul, precum şi textilul în relief, adică tridimensional, s-au ridicat la rangul celei mai incitante ramuri a artei decorative. Succesoare târzie a Penelopei, tânăra artistă născută la Dej avea să-şi asume rolul de deschizător de drumuri la Timişoara, unde au purtat-o, după obţinerea diplomei, căile destinului, având menirea de-a face acceptată şi de-a înrădăcina aici, în oraşul de pe Bega, arta textilă modernă, împrospătată şi radical novatoare. Asta, deoarece până atunci în capitala Banatului n-a trăit şi n-a creat niciun artist textilist. Din fericire, în decurs de câţiva ani, în jurul ei s-a adunat un grup de adepţi harnici şi talentaţi. Ca urmare a rodnicei lor activităţi, a spiritului competitiv şi a deschiderii spre nou, în relativ scurt timp textiliştii timişoreni s-au afirmat la nivel naţional, ajungând la loc de frunte în domeniu. Tapiseriile şi bateek-urile Klárei Bíró Jecza, în design concis şi stilizat, de inspiraţie predominant grafică, au fost de multe ori prezente în cadrul celor mai importante expoziţii de prim rang, colective ori individuale, atât în ţară, cât şi în străinătate. A participat şi la expoziţii şi festivaluri judeţene. În crearea suprafeţelor şi formelor din lucrările ei a folosit cu precădere figuri, structuri, segmente şi formaţiuni geometrice. A preferat mai cu seamă elemente compoziţionale rotunde, rotunjite, arcuite - cercuri, felii şi segmente de cerc, curburi, articulaţii - valorificând în acelaşi timp şi triunghiul ori motivele vegetale puternic stilizate. În majoritatea tapiseriilor sale, îndărătul spectacolului vizual ce sugerează echilibru şi armonie, mocnesc stranii contraste: lumini şi umbre, antinomiile luminos-întunecat, pământ-cer, apă-foc.

Klára Bíró Jecza este adepta prezentării şi vizualizării conceptuale. Construieşte din forme pure, epurate, reduse la esenţa lor. Compoziţiile ei de o mare profunzime şi efect se constituie din arcuri de cerc regulare, din paralele şi fascicule de linii. De-a lungul întregii cariere, a dat întotdeauna întâietate culorilor şi nuanţelor naturale, mate, creând, prin intermediul lor, un spectru larg şi bogat de tonuri reci şi calde. Astfel, mizând pe efectele manufacturale şi de ţesătură, Klára Bíró Jecza şi-a realizat lucrările textile folosind tehnica haute lisse, nodul persan şi pictura manuală. Virtuţile principale ale artei sale sunt simplitatea limbajului, sinceritatea nesofisticată, accesibilitatea şi puritatea. Cu o umilitate exemplară s-a adaptat premiselor, posibilităţilor şi legităţilor acestei ramuri artistice. Majoritatea tapiseriilor de perete, a compoziţiilor în tehnică bateek, ca şi grafica şi schiţele ei, sugerează şi emană seninătate, optimism, bucurie de a trăi, elan, dar şi reţinere, discreţie: dansul, mişcarea, nemărginirea, ascensiunea, libertatea, pe toate le-a abordat, exprimându-le în forme concise, emblematice, încărcate de sens.

Textilul - lucrările mature şi de efect ale Klárei Bíró Jecza o dovedesc cu prisosinţă! - este o ramură de sine stătătoare a artelor plastice şi decorative. Ţesutul necesită o aprofundare a tehnicii, cultură solidă, o deosebită sensibilitate, putere, răbdare exemplară şi foarte multă muncă migăloasă. Artistul textilist este nu numai un spirit creator cu o vie fantezie, ci şi un manufacturier, un meseriaş, contactul său cu materialul fiind unul direct şi primordial, aproape senzual. Materialul devine coautorul artistului: reacţionează multiplu la operă. În cele din urmă, însuşirea în profunzime şi exersarea exigentă a meşteşugului textil au format şi cristalizat un limbaj al formelor, personal şi de neconfundat al Klárei Bíró Jecza. A cunoscut riguros natura, comportamentul şi proprietăţile concrete ale materialelor, precum şi diversele tehnici de lucru.

În ultimii ani, Klára Bíró Jecza face cu precădere schiţe, desene şi grafică, doar rareori încumetându-se să se aşeze la războiul de ţesut. Pentru carpete, tablouri textile nu mai există cerere. Motivaţia pozitivă, mobilizatoare, lipseşte cu desăvârşire. Din păcate, numai din pură pasiune, "nu merită" să ţeşi un covor care necesită mult material, timp şi spaţiu. Reuşeşte cu greu să-şi depoziteze lucrările care n-au ajuns să facă parte din vreo colecţie a unei instituţii sau private şi să le apere de soare, praf şi molii. Lucrările textile sunt pândite de numeroase pericole. S-ar cuveni ca în sălile festive sau holurile luminoase şi aerisite ale instituţiilor, respectiv în colecţiile muzeale, să se asigure spaţii adecvate pentru cele mai reuşite lucrări. E drept, însă, că şi în spaţiile interioare ale unor lăcaşe de cultură creaţiile artistice mai valoroase sunt expuse altor pericole. Cele două covoare de mari dimensiuni ale Klárei Bíró Jecza, care, decenii la rând, au împodobit holul Teatrului Maghiar de Stat, respectiv biroul directorial, pur şi simplu "s-au evaporat" fără urmă. Nici până acum nu se ştie - în orice caz nu ştim noi - unde au ajuns, ce s-a ales de ele.

Sămânţa semănată, împreună cu colegii de breaslă, de către deschizătoarea de drumuri Klára Bíró Jecza, a dat roade: de câţiva ani încoace, la Facultatea de Arte a Universităţii de Vest există, în sfârşit, o secţie şi pentru textilişti."