Licitaţia de 700 mil. euro. Piaţa telecom clocoteşte cu capacul pus: ce îi nemulţumeşte pe operatori
Preţurile de pornire prea mari, durata de acomodare cu regulile şi softul de licitaţie prea scurte sau modul în care a fost împărţit spectrul radio pentru licenţele temporare în perioada 2013-2014 se numără printre nemulţumirile pe care operatorii de pe piaţa locală de telefonie mobilă le au în legătură cu caietul de sarcini pregătit de stat pentru cea mai mare licitaţie de spectru radio din istorie, au declarat pentru ZF mai multe surse apropiate situaţiei.
Caietul de sarcini pentru licitaţia de spectru radioprin care se va stabili ce operatori rămân pe o piaţă cu o valoare de peste 40 de miliarde de euro până în 2029 - este încă în perioada de consultare publică. Operatorii mari Cosmote, Orange şi Vodafone - a căror soartă pe această piaţă se va stabili în următoarele trei luni - nu au făcut niciun comentariu oficial până în prezent, tăcerea putând fi explicată şi de posibile încercări de a transmite aceste puncte de vedere prin întâlniri directe cu autorităţile implicate: Ministerul Comunicaţiilor, Consiliul Concurenţei, ANCOM.
Chiar dacă un singur operator a vorbit până acum deschis despre acest subiect - RCS&RDS, din datele colectate de ZF în ultimele zile prin discuţii cu persoane implicate în licitaţie, nu există un singur operator care să fie mulţumit de condiţiile din prima variantă a caietului de sarcini.
Spectrul radio scos la vânzare de stat este împărţit în 56 de "pachete", fiecare dintre ele având un preţ care variază între 800.000 şi 40 de milioane de euro, în funcţie de perioada de valabilitate, de 15 luni sau 15 ani.
Preţul de pornire propus pentru de ANCOM este considerat mare de unii operatori, având în vedere atât condiţiile de pe piaţă, cât şi situaţiile financiare diferite ale grupurilor.
Un alt motiv de nemulţumire este termenul scurt de o lună, care va trece de la momentul publicării variantei finale a caietului de sarcini până la depunerea candidaturilor. Termenul în care operatorii trebuie să facă un business plan pe 15 ani şi să obţina aprobările de la grup pentru bugetul de licitaţie - posibil de sute de milioane de euro - este foarte scurt, de aproximativ o lună, sunt comentariile de pe piaţă.
Nemulţumirile legate de forma iniţială a caietului de sarcini sunt diferite şi nu adună în mod obligatoriu toţi operatorii în aceeaşi tabără. Un exemplu este cel al modalităţii prin care ANCOM vrea să vândă licenţele temporare în banda de 900 MHz - este un subiect sensibil pentru Orange şi Vodafone în timp ce pentru Cosmote nu este pe agendă, pentru că licenţa operatorului expiră în 2014. Dar Orange şi Vodafone nu mai au licenţă în această bandă de la finele acestui an şi de aceea este obligatoriu să liciteze pentru ele pentru a putea furniza în continuare servicii.
Orange şi Vodafone nu au dorit să răspundă întrebărilor pe această temă însă, potrivit datelor obţinute de ZF de pe piaţă de la persoane apropiate situaţiei, cei doi operatori ar putea cere ANCOM să schimbe modul prin care va scoate la vânzare aceste licenţe.
Împărţirea licenţelor temporare (până în 2014) din frecvenţa de 900 MHz în blocuri de 5 MHz forţează Orange şi Vodafone să cumpere fie mai mult, fie mai puţin spectru decât folosesc în prezent, ar putea fi un argument prezentat în faţa arbitrlui telecom. Dacă vor cumpăra mai puţin spectru - respectiv dacă în loc de 12,5 MHz vor avea doar 10 MHz începând cu 2013, cei doi operatori ar fi nevoiţi să-şi rearanjeze utilizarea frecvenţei radio (refarming) într-un termen foarte scurt (de şase luni) la costuri de zeci de milioane de euro. Dacă vor dori să cumpere mai mult spectru pentru a amâna refarmingul până în aprilie 2014, Orange şi Vodafone ar putea licita fiecare astfel încât să cumpere fiecare câte 3 blocuri de 5 MHz până în 2014. Însă la vânzare sunt doar 5 blocuri, ceea ce înseamnă că sistemul de licitaţie conceput de ANCOM va duce la o creştere a preţurilor de fiecare dată când şi Orange şi Vodafone vor licita pentru a câştiga mai multe blocuri, iar la un moment dat una dintre cele două companii tot va pierde. Acest sistem duce la o creştere artificială a preţului şi va determina şi o tezaurizare a spectrului, ar putea spune cei doi jucători.
ANCOM şi Orange şi Vodafone s-au mai contrat pe tema timpului şi a costurilor pentru refarmingul reţelei în banda de 900 MHz, arbitrul telecom susţinând că termenele propuse sunt rezonabile şi ţin în foarte mare măsură de strategia pe care o vor avea operatorii la licitaţie. De asemenea, şi Valentin Popoviciu - directorul de dezvoltare al RCS&RDS, declara recent la o conferinţă organizată de companie, că reacţiile Orange şi Vodafone în legătură cu refarmingul ar fi exagerate. Popoviciu a susţinut că refarmingul ar fi posibil într-un timp scurt, susţinându-şi teoria prin faptul că Orange şi Vodafone ar fi reuşit să-şi rearanjeze spectrul în banda de 900 MHz într-un timp scurt atunci când au lansat servicii 3G în banda respectivă.
Reprezentanţii autorităţilor implicate în acest proces (Ministerul Comunicaţiilor, Consiliul Concurenţei, ANCOM) şi cei ai operatorilor au schimbat replici contondente în urmă cu două săptămâni, în cadrul unei conferinţe având ca subiect licitaţia pentru spectrul radio, care a fost organizată de o asociaţie a Cosmote, Orange şi Vodafone.
Multe dintre declaraţiile făcute de reprezentanţii autorităţilor au luat prin surprindere operatorii, care se aşteptau mai degrabă la un schimb de replici diplomatic.
"Chiar dacă putem părea talibani, un preţ nu este niciodată prea jos. Suntem de acord cu ce vor consumatorii: servicii premium la preţuri minime. (...) Am dori să existe un nou intrat pe piaţă, pe lânga cei patru operatori deja existenţi. Nu ar fi bine să fie un joc doar între cei prezenţi. Trebuie făcut orice pentru a stimula intrarea unor noi operatori", a spus, spre exemplu, Valentin Mircea - vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei, una dintre instituţiile care va exprima opinii în legătură cu caietul de sarcini.
Şi Marius Fecioru, secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor, a fost tăios. "Statul şi-ar dori ca la această licitaţie să existe o competiţie cât mai acerbă. Speranţa este de a creşte preţul de achiziţie. Noi ne dorim practic să aducem la bugetul de stat cât mai mulţi bani - cel puţin cât a încasat statul la licitaţiile trecute, plus inflaţia. În România este un ARPU (venit mediu lunar pe abonat) destul de mic, dar asta nu împiedică operatorii mobili să reuşească să se concureze în mod eficient între ei şi să livreze profituri generoase către companiile lor", a declarat oficialul MCSI. "În urmă cu câteva zile am reuşit să trecem în revistă câteva companii cu care colaboraţi dumneavoastră şi am observat că din păcate pentru industria românească o pondere destul de însemnată de colaboratori sunt dinafara României. Mă refer aici în general la lucrători nespecializaţi care sapă şanţuri (...).", a adăugat el. "Profiturile operatorilor au fost importante şi justifică interesul de a rămâne pe piaţa românească cel puţin şi în următorii 15 ani", a punctat şi Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM.