Într-un moment în care Grecia admite că ar putea avea nevoie de al treilea bailout, zona euro vrea să îmbuneze pieţele scriind mai multe zerouri pe zidul anticriză

Miniştrii de finanţe din zona euro au recurs la un şiretlic pentru a im­presiona pieţele cu puterea de foc a Europei în lupta contra crizei datoriilor anun­ţând mobilizarea unor resurse de aproape 1.000 miliarde dolari pentru protejarea uniunii monetare.

Suma a fost anunţată în dolari, în euro aceasta fiind echivalentă cu 800 de miliarde, în speranţa că mai multe zerouri vor câştiga mai multă încredere din partea investitorilor într-o perioadă în care chiar şi premierul grec avertizează că statul elen ar putea avea nevoie de un al treilea pachet de bailout.

Strategia de apărare a trezit rapid critici, printre acestea figurând caracterul minimalist al sumelor angajate, după ce OCDE a cerut construirea "mamei tuturor zidurilor de apărare", de 1.000 miliarde euro, şi faptul că sumele avansate cuprind fonduri deja vărsate, scrie Le Monde.

"Plafonul total de finanţare al Mecanismului European de Stabilitate şi al Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară va fi ridicat la 700 miliarde euro. Per ansamblu, zona euro mobilizează resurse de aproximativ 800 miliarde euro, peste 1.000 miliarde dolari", se arată în comunicatul Eurogroup după reuniunea miniştrilor de finanţe de săptămâna trecută de la Copenhaga.

Fondurile de 700 miliarde euro includ 500 miliarde euro reprezentând resursele Mecanis­mului European de Stabilitate şi 200 miliarde euro fonduri angajate în cadrul actualelor programe de asistenţă financiară pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda.

Programul de livrare este doar "o reco­mandare"

Oficialii euro­peni au vehiculat mai multe sume, incluzând împru­mu­turile acordate Greciei în 2010, finanţarea asigurată de un fond european de bailout acum inactiv EFSM, un mecanism de bailout de 60 miliarde euro stabilit în 2010, şi infuzia de capital ieftin de 1.000 miliarde euro făcută de BCE pe piaţa interbancară, pentru a respinge criticile interna­ţionale referitoare la răspunsul dat de Europa crizei datoriilor, notează Bloom­berg.

Miniştrii de finanţe au convenit, de asemenea, să aducă ESM la capacitate maximă până la mijlocul anului 2014, cu doi ani mai devreme decât s-a stabilit iniţial. Astfel, guvernele vor aproviziona fondul cu două tranşe de finanţare anul acesta, încă două în 2013, ultima tranşă urmând să fie plătită în 2014.

Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a atenţionat însă că "unele state membre au anunţat deja că le este greu să asigure contribuţiile de anul acesta". Oficialul german a caracterizat programul de plată ca fiind "o recomandare".

Cum se explică transformarea din euro în dolari

Ministrul irlandez de finanţe Michael Noonan a sugerat că transformarea sumelor în dolari face ca acestea să fie mai impresionante.

"Orice aduce un trilion de dolari arată ca un zid de foc serios", a declarat el. Bloomberg sugerează că sumele au fost transformate în dolari pentru a le demonstra statelor emergente precum China şi Brazilia că Europa n-a scăpat de sub control criza şi pentru a obţine mai mult sprijin din partea FMI.

Nerăbdare sau sfidare?

Reuniunea miniştrilor de finanţe a degenerat în haos din cauza unui conflict între şeful Eurogroup Jean-Claude Juncker şi ministrul austriac Maria Fekter legat de anunţul privind mărimea zidului de apărare, scrie The Guardian. Fekter a intrat cu puţin timp înainte de începerea conferinţei finale de presă în sala unde ar fi trebuit să aibă loc evenimentul, unde a dezvăluit jurnaliştilor deciziile luate de participanţi, sarcină care îi revine în principiu lui Juncker.

El conduce Eurogroup de opt ani, iar mandatul îi expiră în iunie. Rezultatul a fost anularea conferinţei de presă. În schimb, a fost distribuit un comunicat al reuniunii.

"Juncker este furios pe Maria Fekter", au declarat surse apropiate situaţiei, citate de AFP.

Fondul suveran al Norvegiei se retrage din Europa

Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, unul dintre cei mai mari investitori în instru­mentele financiare ale Europei, îşi va reduce expunerea pe Europa şi se va axa mai mult pe econo­miile emer­gente, po­trivit Bloom­berg.

Astfel, contri­buţia Europei la fon­dul de 600 miliarde dolari va scădea de la 60% la 40% la obligaţiuni şi de la 50% la 40% la alte instru­mente financiare. Di­mi­nuarea expunerii vine în contextul în care criza datoriilor a făcut ca Europa să devină mai puţin atractivă pentru investi­torii internaţionali, no­tează Bloomberg. Fon­dul finanţat cu veniturile obţinute de Norvegia din petrol a raportat luna aceasta una dintre cele mai mari pierderi anuale, de 15 miliarde dolari. Oficialii guvernamentali norvegieni au negat că retragerea reprezintă un vot de neîncredere în Europa.

Zona euro, în recesiune

Economia zonei euro, sufocată de criza datoriilor şi de măsurile de austeritate, este probabil în recesiune, scrie The Wall Street Journal. Un index al activităţii economice al Centrului de Cercetare în domeniul politicilor economice şi al Băncii Italiei arată că economia zonei euro s-a comprimat în fircare lună a ultimului trimestru al anului trecut. Datele oficiale arată că PIB-ul s-a redus cu 0,3% în această perioadă. Indicele mai arată însă că activitatea a scăzut în fiecare din cele trei luni ale primului trimestru, ceea ce face ca zona euro să fie în recesiune tehnică, dar una uşoară.

Grecia admite că ar putea avea nevoie de al treilea bailout

Premierul grec Lucas Papademos a admis că Grecia, stat aflat în al cincilea an de recesiune, ar putea avea nevoie de un al treilea pachet de ajutor financiar internaţional. Afirmaţiile vin la doar câteva săptămîni după ce Atenei i-a fost aprobat cel de-al doilea pachet de bailout. Până în prezent, FMI şi UE i-au acordat Greciei în total 240 miliarde euro. "Ar putea fi necesară o formă de asistenţă financiară, dar trebuie să lucrăm intens pentru a evita un astfel de eveniment", a afirmat Papademos într-un interviu acordat publicaţiei italiene Il Sole 24 Ore, preluat de The Guardian.

Adresându-se parlamentului la sfârşitul săptămânii trecute, premierul a avertizat că vor fi necesare noi reduceri de cheltuieli. Pentru a putea respecta angajamentul luat faţă de liderii europeni de a coborî deficitul bugetar de la 8,51% anul trecut la 5,3%, guvernul spaniol a aprobat proiectul de buget pentru 2012, în care sunt prevăzute reduceri de cheltuieli şi venituri noi însumând peste 27 de miliarde de euro, inclusiv prin îngheţarea salariilor angajaţilor publici şi diminuarea bugetelor ministerelor în medie cu 16,9%, potrivit AFP.