Consiliul Concurenţei investighează contractele „băieţilor deştepţi“ cu Hidroelectrica

Consiliul Concurenţei a deschis o investigaţie privind legalitatea contractelor "băieţilor deştepţi" cu Hidroelectrica, bilanţul profiturilor la care compania a renunţat vânzându-şi energia ieftin către firme bine conectate la cercurile politice ridicându-se la peste 1,5 miliarde de euro în ultimul deceniu, potrivit estimărilor ZF.

Mai mult, Comisia Europeană (CE), cu care colaborează Consiliul Concurenţei, analizează un posibil ajutor de stat acordat "băieţilor deştepţi", adică firmele, care au contracte directe de achiziţie a energiei de la Hidroelectrica la preţuri sub nivelul pieţei.

"Dacă va fi considerat ajutor de stat, Comisia Europeană va obliga la încheierea practicii respective, iar banii luaţi de la companii vor fi returnaţi statului", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei la conferinţa Mediafax Talks About Competition. Mulţi ani acest subiect a fost evitat, fiind greu de estimat discountul. Însă amploarea afacerii a devenit atât de mare încât a ajuns şi pe masa FMI. La începutul acestui an, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, declara că Hidroelectrica pierde anual între 175 şi 275 de milioane de euro de pe urma acestor contracte.

În 2001 proas­păt înfiinţata Hidro­electrica, devenită în urma reorgani­zării sistemului ener­getic românesc producătorul celei mai ieftine energii, semna primul contract direct pentru vânzarea energiei, dar şi primul contract de export.

După un deceniu în care contractele directe ale Hidroelectrica au iscat reacţii politice acide, au generat acuzaţii de subminare a economiei, liste întregi de directori sau miniştri fiind puşi sub acuzare, bilanţul profiturilor la care compania a renunţat vânzându-şi energia ieftin către firme bine conectate la cercurile politice se ridică la peste 1,5 miliarde de euro, conform estimărilor ZF.

Pe lista celor alimentaţi cu cea mai ieftină energie locală apar nume precum Energy Financing Team, Luxten Lighting, Electromagnetica, dar şi nume ca Alro sau MittalSteel Galaţi. Cele mai importante contracte directe ale Hidroelectrica sunt cele cu Energy Holding, poate cea mai cunoscută afacere privată de comerţ cu energie electrică pusă pe picioare de Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru al industriilor Dan Ioan Popescu.

Toate firmele care au reuşit să-şi cupleze priza la curentul ieftin al Hidroelectrica au înregistrat creşteri spectaculoase ale cifrelor de afaceri, cel mai bun exemplu fiind cel al Energy Holding, care de la un business de 1,5 milioane de euro în 2002 a ajuns la 75,2 milioane de euro anul următor, pentru ca în 2007 să atingă apogeul de 328 de milioane de euro. Chiriţoiu a precizat că toate companiile investigate - Hidroelectrica şi traderii parteneri, "băieţii deştepţi" din energie sunt pasibile de amenzi.

"Ne-am autosesizat în ceea ce priveşte investigaţia începută de noi, iar în ceea ce priveşte cazul de la Comisia Europeană, au fost plângeri de la Fondul Proprietatea. Noi colaborăm cu Comisia pe această investigaţie. Investigaţia începută de noi se bazează pe rezultatele culese dintr-un studiu util de pe piaţa electricităţii, studiu care a pornit de la formarea celor doi campioni naţionali, înainte să aprobăm sau nu crearea acestora", a adăugat Chiriţoiu, citat de Mediafax.

El a arătat că din analiză au rezultat date care creau suspiciuni cu privire la calitatea contractelor bilaterale ale Hidroelectrica. Datele se referă la volumul de energie disponibil pe piaţă, adică dacă nu se blochează atât de multă energie pe o durată atât de mare de timp prin aceste contacte încât rămân cantităţi insuficiente pe piaţă pentru a asigura lichiditatea ei.

"Studiem dacă aceste contracte care vizează cantităţi mari şi pe termen lung nu creează un efect de închidere a pieţei, de aici a apărut preocuparea principală. Între timp au apărut suspiciuni de înţelegeri între aceste firme", a precizat Chiriţoiu.

Amenzile aplicate în cazul încălcării legii concurenţei sunt de până la 10% din cifra de afaceri, iar dacă este vorba de înţelegeri pe verticală sancţiunile ar putea să se încadreze între 2% şi 4%.

Lucian Bode, ministrul Economiei, citat de Mediafax, declara în martie că Guvernul va rezilia în "condiţii în care statul să nu piardă" contractele bilaterale prin care Hidroelectrica vinde energie, dacă beneficiarii acordurilor comerciale nu vor accepta creşterea preţurilor, scăderea duratei şi a cantităţilor. Renegocierea acestor contracte şi anularea acordurilor care nu pot fi renegociate au fost solicitate de către reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI).