Ce se întâmplă când o ţară vrea să scape de FMI

Presa financiară a fost inundată de semnale de alarmă despre Ungaria, de care investitorii ar urma să fugă din cauza iminenţei unei crize declanşate de decizia guvernului de a se împrumuta de pe piaţă în loc să ia un nou credit de la FMI. În acest timp, UE a suspendat o serie de fonduri pentru Budapesta, şomajul creşte, iar economia cade.

Joia neagră a venit la 30 martie, când moneda ungară a picat de la 293 la 297 de forinţi/euro, iar pe piaţă s-au cumpărat masiv euro în defavoarea forintului, care a pierdut în valoare şi faţă de franc elveţian şi dolar. Benoit Anne, şef de strategie la Société Générale, a pus paie pe foc, comentând că pieţele tocmai încep să asimileze ruperea relaţiilor Ungariei cu FMI şi că un curs corect ar fi peste 300 de forinţi/euro. "Noi suntem oaia neagră din regiune, aşa că o încasăm", a reacţionat Akos Ruzsonyi, dealer la Commerzbank, intervievat de Portfolio.hu.

Ce se întâmplase? Furtuna de joi venea la capătul câtorva săptămâni înţesate de zvonuri despre soarta viitorului acord al ţării cu FMI şi UE. Cititorii îşi mai amintesc, poate, de declaraţia din septembrie 2010 a ministrului economiei, György Matolcsi - "Au nevoie de astfel de acorduri numai ţările care n-au încredere în ele însele şi care nu se bucură de încrederea pieţelor financiare", la finalul acordului de 20 mld. euro încheiat în 2008 cu FMI, UE şi Banca Mondială. De atunci, ţara a făcut eforturi să se descurce singură, cu mai multe programe de austeritate care au culminat cu ridicarea TVA la 27% de la 1 ianuarie şi cu încercarea de a suplimenta veniturile bugetului prin măsuri neortodoxe, începând cu naţionalizarea fondurilor de pensii private ori taxele impuse băncilor şi marilor companii şi terminând cu fixarea arbitrară a cursului calculat la ratele de credit pentru datornicii în valută.

Citiţi mai multe detalii pe www.businessmagazin.ro