Ministerul Finanţelor recunoaşte neputincios: Agricultura nu e fiscalizată şi ca urmare nu poate creşte ponderea veniturilor în PIB

Chiar dacă în sectorul agricol au ajuns să se în­vâr­tă afaceri de zeci de milioane de euro, statul în­că ezită să adopte un sistem de taxare care să aducă mai mulţi bani la buget, iar guvernul pe termen scurt condus de premierul Ungureanu nu a schiţat pâ­nă acum nicio intenţie la acest capitol.

"Terenurile agricole au o im­pozitare relativ scă­zută, iar pe de altă parte, în comerţul cu cereale există probabil o evaziune fiscală ri­di­cată. În con­di­ţiile în care agri­cul­tura este slab fiscalizată în Ro­mâ­nia, un an agricol foarte bun nu în­seam­nă neapă­rat şi o creştere sem­ni­ficativă a veniturilor bu­getare", re­marcă Ionuţ Dumitru, pre­şe­dintele Con­siliului fiscal, instituţia pu­să să vegheze asupra respectării le­gis­laţiei fiscale chiar de către Fi­nanţe - autoritatea care o elaborează.

În aceste condiţii, Ministerul Finan­ţelor preferă să fa­că ab­stracţie de sectorul agricol atunci când soco­teş­te ponderea venitu­ri­lor în PIB, considerând că ar fi o com­ponentă prea volatilă şi reco­mandă pen­tru o com­paraţie corectă între evoluţia venitu­ri­lor buge­ta­re şi cea a PIB în valori nominale evi­den­ţierea struc­tu­rii specifice a PIB. De asemenea, Fi­nanţele susţin că analiza ar trebui făcută asupra ve­niturilor bugetare care sunt influ­en­ţate de evo­luţia economică şi nu asu­pra tuturor categoriilor de ve­ni­turi ale buge­tului general consolidat.

Explicaţiile Finanţelor vin după ce luni liderul euro­deputaţilor PDL, Theodor Stolojan, a publicat un material în care susţine că anul trecut a scăzut gra­dul de colectare, întrucât ponderea veniturilor s-a limitat la 31,8% din PIB, raportat la valoarea no­minală a acestui in­dicator, mai mare decât estimările iniţiale.

PIB nominal a fost în 2010 de 522,5 mld. lei, iar în 2011 de 578,5 mld. lei, creşterea fiind de 10,7%. PIB-ul nominal aferent anului trecut a fost revizuit în creştere, de la 547 mld. lei la 578,5 mld. lei, având la bază în mare parte contribuţia agriculturii (ca urmare a producţiei agricole excepţionale).

La un simplu calcul se poate tra­ge concluzia că anul trecut Mi­nis­terul Finanţelor nu a reuşit să respecte obiectivul stabilit pentru venituri de 33,3% din PIB, pro­cen­tul fiind de doar 31,4%, după cum a re­ieşit şi dintr-o analiză publicată de ZF luna trecută, în urma actua­lizării valorilor nominale ale PIB pe ultimii ani şi pentru 2012.

Finanţele preferă însă o soco­teală după care veniturile buge­tare, exclusiv fonduri UE, şi-au menţinut anul trecut ponderea la nivelul de 32,4% din PIB, înregis­trat şi în 2010, dacă nu se ia în calcul pro­duc­ţia agricolă, sector mai puţin fis­calizat şi care a avut o influenţă semnificativă în creşterea economică.

"PIB, exclusiv producţia agricolă, s-a majorat în termeni nominali cu 10%. Comparativ, ve­niturile bugetului general con­solidat, exclusiv fonduri UE, s-au majorat tot cu 10%, menţinându-şi ponderea în PIB în anii 2010 şi 2011 (luând în calcul PIB exclusiv pro­ducţia agricolă), respectiv 32,4%", explică Finanţele.

Guvernele care s-au perindat în ultimul deceniu au tot susţinut ideea majorării veniturilor prin întărirea disciplinei în colectarea ta­xelor, dar acesta a rămas doar un obiectiv golit de conţinut vânturat prin discursuri de ani şi ani de zile, în timp ce ponderea veniturilor în PIB nu a depăşit niciodată 32-33%.

La nivelul anului 2012, dacă Finanţele vor actualiza ţinta pro­centuală de venituri la 33,7% din noul PIB, de 609 mld. lei, înseamnă că va trebui să adune la buget 205 mld. lei. Dacă menţin ţinta în valoare absolută, de 195 mld. lei, înseamnă că ţinta veniturilor ca pondere în PIB co­boară la 32%. Şi nu va mai fi nevoie să facem abstracţie de agricultură, având în vedere că nu va mai avea o influ­en­ţă favorabilă semnificativă asupra creş­terii economice.

Ionuţ Dumitru, şeful Consiliu­lui Fiscal consideră că România nu-şi mai poate permite să ignore exis­tenţa unor domenii slab fisca­lizate precum agricultura şi extrac­ţia re­sur­selor naturale, impo­zita­rea scă­zu­tă a averilor şi, nu în ultimul rând, eva­ziunea fiscală - estimată la peste 10% din PIB, având în vedere pre­siunile de creştere a veniturilor care vor fi din ce în ce mai mari odată cu aplicarea pactului fiscal european.

Ce spune IONUŢ DUMITRU, Şeful Consiliului Fiscal

Evoluţia veniturilor bugetare depinde în mare măsură şi de structura creşterii economice. În condiţiile în care agricultura este slab fiscalizată în România, un an agricol foarte bun nu înseamnă neapărat şi o creştere semnificativă a veniturilor bugetare. Pe de o parte, terenurile agricole au o impozitare relativ scăzută, iar pe de altă parte, în comerţul cu cereale există probabil o evaziune fiscală ridicată.

Realitatea este că România are printre cele mai mici venituri bugetare (venituri fiscale, inclusiv contribuţii la asigurările sociale) din UE, iar slaba fiscalizare a unor zone economice (cum ar fi agricultura, extracţia resurselor naturale - redevenţe), multitudinea de excepţii, impozitarea scăzută a averii (în special a celei imobiliare) şi evaziunea fiscală ridicată (peste 10% din PIB pe an după estimările Consiliului Fiscal) reprezintă principalele explicaţii în acest sens.

România nu îşi mai permite însă să neglijeze acest aspect, în condiţiile în care constrângerile bugetare vor fi din ce în ce mai accentuate în anii următori (a se vedea şi prevederile pactului fiscal european).