Românii prind gustul economisirii pe termen lung: depozitele pe doi sau trei ani au depăşit 1,5 mld. €

Autor: Ciprian Botea 12.04.2012

Apetitul românilor pentru economisire pe termen lung creşte de la o lună la alta datorită ofertelor mai generoase în ceea ce priveşte dobânda ale băncilor care încearcă să-şi echilibreze portofoliile.



Volumul depozitelor în lei cu scadenţa mai mare de un an a urcat la 4,8 miliarde de lei la sfârşitul lunii februarie, fiind în creştere cu 45% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce economiile "lungi" în euro s-au majorat cu o treime şi au ajuns la aproape 400 mil. euro (echivalentul a 1,7 mld. lei), potrivit datelor BNR. Numai în perioada decembrie-februarie soldul acestor depozite a crescut cu peste un miliard de lei.

Depozitele cu maturitatea mai mare de un an au depăşit astfel echivalentul a 1,5 mld. euro în luna februarie, respectiv 7% din soldul de 94 de miliarde de lei (21 mld. euro) al economiilor la termen ale populaţiei.

Ponderea este încă scăzută pentru că bancherii au venit abia recent cu oferte atractive pentru clienţii dispuşi să-şi blocheze banii într-un depozit timp de doi, trei sau chiar şapte ani.

Băncile s-au pliat în trecut pe preferinţa clienţilor pentru produse foarte lichide şi au promovat depozitele cu scadenţe foarte scurte sau chiar conturile curente şi cele de economii, iar în acest fel au ajuns să finanţeze active pe termene de cinci-zece ani cu pasive pe numai câteva luni.

Nevoia de a reduce dezechilibrele între resursele atrase pe termen scurt şi creditele acordate pe termen lung a lăsat însă treptat loc pe piaţă pentru apariţia a tot mai multe produse de economisire cu scadenţe lungi, dar analiştii se aşteaptă ca noua strategie a bancherilor să nu dea rezultatele scontate.

"Cred că discuţia referitoare la finanţarea portofoliului de credite cu depozite pe termen lung este absolut falsă. Băncile trebuie să emită obligaţiuni pe termen mediu şi lung şi probabil că lumea ar fi mai interesată de aceste obligaţiuni pe care pot să le vândă oricând dacă au nevoie de lichidităţi decât să-şi blocheze banii într-un depozit pe doi sau trei ani. Această creştere a volumului depozitelor atrase pe termen mediu şi lung se va plafona la un moment dat", afirmă Radu Crăciun, directorul de investiţii al Eureko Pensii.

Mai multe bănci locale au anunţat în ultima perioadă că se iau în calcul emisiuni de obligaţiuni pentru a-şi diversifica baza de finanţ are şi pentru a-şi asigura fonduri cu maturitatea mai lungă, mai ales acum când primesc mai puţin sprijin de la băncile-mamă.

Deocamdată nu s-au făcut însă prea mulţi paşi în această direcţie, în timp ce pe piaţă au apărut tot mai multe depozite cu maturitatea de doi ani sau chiar mai mare.

Cea mai consistentă ofertă pe partea de depozite pe termen mediu şi lung este cea a Uni- Credit Ţiriac, care caută clienţi pe care să-i convingă să-şi pună banii la bancă pe 2, 3, 5 sau 7 ani cu dobânzi de 6,5% pe an la lei şi până la 5,5% pe an la euro. Banca a lansat oferta la începutul acestui an, principala ţintă fiind clienţii cu venituri peste medie.

"Am observat încă de la jumătatea anului trecut interesul mare al clienţilor care în mod curent îşi plasează economiile pe termene mai lungi pentru produse de economisire pe termene şi mai lungi. Volumul cel mai mare a fost realizat de clienţii cu economii mai mari sau cu venituri lunare mai mari, doar 10% fiind clienţi din categoria celor cu economii de valoare mică", au precizat reprezentanţii UniCredit Ţiriac.

Şi BCR, cea mai mare bancă locală după activele deţinute, a inclus încă de anul trecut în ofertă depozitele cu scadenţa la doi ani şi plăteşte acum 6% pe an pentru a atrage resurse în lei pe termene mai lungi.

La euro, banca plăteşte 4% pe an. Comparativ, UniCredit şi BCR plătesc sub 5% pe an pentru depozitele în lei pe trei sau şase luni.

Cele două bănci, controlate de grupuri austriece (Bank Austria şi respectiv Erste), se conformează astfel directivelor primite de la Viena, prin care li s-a cerut să caute mai multe resurse locale deoarece liniile de finanţare externe vor fi mai rare şi mai scumpe.

BCR este singura bancă locală care are program propriu de obligaţiuni, în timp ce alte bănci mari au în plan astfel de mişcări.

Băncile de talie mică şi medie preferă însă în continuare să se finanţ eze prin depozite având în vedere costurile mai mici.

"Băncile nu sunt dispuse să emită obligaţiuni pentru că ar trebui să plătească dobânzi mai mari şi atunci interesul lor este să utilizeze la maximum depozitele. Dar dacă vor neapărat să-şi reducă decalajul între maturităţile pasivelor şi activelor trebuie să emită obligaţiuni", crede Crăciun.

Depozite cu scadenţe mai mari de un an au în portofoliu şi bănci precum OTP, Carpatica, Emporiki, ProCredit sau Credit Europe.

Cea mai mare dobândă la depozitele în lei este plătită de OTP şi ProCredit, respectiv 6,75% pe an. La euro, cea mai mare dobândă este plătită de UniCredit, de 4,25% pe an la depozitele pe doi ani, în timp ce la maturitatea de şapte ani banca vine cu dobândă de 5,5% pe an.

Clienţii persoane fizice ai băncilor aveau la finalul lunii februarie depozite, conturi de economii şi conturi curente cu o valoare cumulată de 116 miliarde de lei (26,7 mld. euro), în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Economisirea a accelerat puternic în perioada de criză pe fondul unei prudenţe sporite din partea clienţilor şi în contextul în care băncile s-au bătut cu dobânzi generoase pentru fiecare ban.

Totuşi, în ultima perioadă ritmul de creştere a volumului depozitelor a încetinit pe fondul unei reveniri uşoare a creditării şi a consumului.

Depozitele în lei cu scadenţa mai mare de un an aproape s-au dublat în criză în condiţiile în care la sfârşitul lui 2008 soldul acestora era de circa 2,7 miliarde de lei. În paralel, depozitele "lungi" în euro au crescut de cinci ori, de la 80 de milioane de euro la 400 mil. euro.