În anul listării, Hidroelectrica, cu un profit net de nici măcar 10 milioane de euro, încearcă să-şi atragă investitori

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, şi-a bugetat pentru anul acesta un profit net de 42,4 milioane de lei (circa 9,6 milioane de euro), în creştere de cinci ori faţă de cel raportat anul trecut, perioadă dură pentru companie din cauza secetei. Practic, cea mai valoroasă firmă de stat din România îşi propune ca în anul listării să-şi atragă peţitorii cu câştiguri de nici măcar 10 mil. euro în contextul în care problema "băieţilor deştepţi" a rămas în continuare fără soluţie.

Potrivit bugetului de venituri şi chel­tuieli al companiei, publicat în Monitorul Oficial, Hidroelectrica şi-a programat pentru anul acesta venituri totale de circa 3 miliarde de lei (aprox. 706 mil. euro), similare cu cele înregistrate anul trecut, şi o creştere semnificativă a profitului net, însă de la un nivel extrem de redus raportat în 2011, de 8,48 mil. lei (2 mil. euro).

Astfel, dacă de exemplu în 2010, Hidroelectrica a acoperit circa 36% din producţia naţională de energie electrică, anul trecut compania a ajuns la un nivel de 26% din cauza secetei. Spre comparaţie, Nuclearelectrica, al doilea mare producător de energie din România, a reuşit ca anul trecut să ajungă la un profit net de 18,8 mil. euro, de aproape zece ori mai mare decât Hidroelectrica, deşi compania acoperă circa 19% din producţia de energie a României. Mai mult, cea mai mare parte a energiei produsă de Nuclearelectrica este vândută la un preţ reglementat, mai mic decât cel din piaţă, pentru a livra energia ieftină populaţiei. Hidroelectrica în schimb vinde circa 70% din producţia de energie pe contracte directe, numai către anumite companii, dar tot la preţuri mai mici faţă de cele din piaţă.
 

O listare istorică

Practic, acestea sunt rezultatele financiare cu care compania încearcă să-şi atragă peţitorii, un pachet de 10% din acţiunile Hidroelectrica urmând să fie listat la bursă în ultimul trimestru al acestui an.

Deja intermediarii pentru această tranzacţie au fost aleşi, consorţiul condus de BRD, a doua bancă de pe piaţa locală, din care mai fac parte americanii de la Citigroup, francezii de la Société Générale şi Intercapital Invest, una dintre cele mai mari firme de brokeraj de retail de pe piaţa locală, urmând să se ocupe de aducerea Hidroelectrica în ringul bursier. Compania era anul trecut a doua firmă locală ca valoare după Petrom, cu o valoare estimată la 3,49 miliarde de euro, conform anuarului Top 100 cele mai valoroase companii din România, realizat de ZF în parteneriat cu firma de investiţii Capital Partners. Pornind de la această evaluare, oferta publică iniţială (IPO) a companiei s-ar ridica la circa 350 de milioane de euro. Oferta Hidroelectrica este prima tranzacţie de acest fel a unei companii de stat în urma căreia banii vor intra în companie şi nu la bugetul de stat.
 

Transparenţa mult dorită şi aşteptarea de un deceniu

Prin listarea Hidroelectrica se urmăreşte şi transparentizarea activităţii companei de stat, care a fost în ultimii zece ani în centrul unor mari scandaluri care au avut ca subiect con­tractele directe încheiate de companie cu co­mercianţii de energie, celebrii băieţi deştepţi.

Fondul Proprietatea, care controlează 20% din companie, spunea anul trecut că în mod normal un producător de energie de talia Hidroelectrica ar trebui să lucreze la marje de profit de cel puţin 20-30%, valori departe de cele raportate de firmă.

Mai mult, tot calculele realizate de Fondul Proprietatea au demonstrat că numai în doi ani de zile, în perioada 2009-2010, conturile Hidroelectrica au fost ocolite de câştiguri potenţiale de circa 233 de milioane de euro numai din cauza faptului că firma îşi vinde energia direct numai către anumite firme prin contracte directe în loc să iasă pe piaţă cu ea.

ZF a încercat să reali­zeze un calcul ba­zat pe infor­ma­ţiile dispo­ni­bile pri­vind di­men­si­unea câşti­gu­rilor la care com­pa­nia a re­nun­ţat în cei zece ani de zile de vân­zare a ener­giei în mod di­rect re­zultatul indi­când o valoare de peste 1,5 miliarde de euro. Primele contracte directe ale Hidroelectrica au fost încheiate în 2001.
 

Cei zece norocoşi

Potrivit datelor transmise de Hidro­electrica, în acest moment compania are în derulare 10 contracte directe cu urmă­toarele firme: Alro, Elsid Titu, Electro­carbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT Ag, Euro PEC şi EFT România. De exemplu, în 2010 lista celor care luau direct energie hidro cuprindea mai multe companii, în afară de cele enumerate mai sus fiind prezente Mittal Steel Galaţi, Patinoarul Braşov, Societatea Naţională a Sării, CNH Petroşani, Luxten şi Electrica. Deşi la nivel politic niciun politician care a ocupat funcţia de ministru al economiei nu a ratat ocazia de a le pune gând rău băieţilor deştepţi, nimeni nu a reuşit să-i înlăture pe cei care de un deceniu au priza cuplată la cea mai ieftină energie din România.

În acest moment, niciun posesor de contract direct de achiziţie de energie hidro nu este alimentat de Hidroelectrica, producătorul de electricitate lucrând încă din toamna anului trecut cu clauzele de forţă majoră activate din cauza secetei. După activarea acestor clauze, compania nu a mai fost nevoită să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale. Hidroelectrica va continua să funcţioneze cu aceste clauze până la trecerea perioadei de secetă.

Revenind la bugetul pentru acest an al companiei, el prevede investiţii de 1,55 miliarde de lei (362 de milioane de euro), în creştere cu circa 3% faţă de cel de anul trecut. Compania estimează că numărul de angajaţi se va păstra constant, la 5.300 de oameni.