Achiziţiile „exotice“ arată unde se evaporă profiturile companiilor de stat din energie

Exemple de achiziţii de la Hidroelectrica, Romgaz şi Transelectrica: Studiu pentru o bibliotecă virtuală - 58.000 de euro. Studiu privind monitorizarea rutei de migraţie a păsărilor - 7.000 de euro. Servicii pentru cocktail-uri şi mese festive - 116.000 de euro.

Listările anunţurilor de intenţie depuse de companiile de stat pe SEAP - Sistemul Electronic de Achiziţii Publice - scot la iveală cheltuielile mai mult sau mai puţin justificate pe care aceste firme sunt pregătite să le facă.

Deşi specialiştii spun că aceste anunţuri nu dau date concrete despre eficienţa cheltuirii banilor în companiile de stat, marjele de profit la care multe dintre ele lucrează vorbesc de la sine. Transelectrica, de exemplu, are cea mai mică marjă de profit dintre companiile europene care deţin monopoluri în sectorul transportului energiei electrice sau al gazelor naturale. Dacă la nivel european companii similare cu Transelectrica lucrează la marje cuprinse între 11% şi 44%, transportatorul naţional de energie a lucrat anul trecut la o marjă a profitului net de 3% şi asta după ce profitul net a crescut de 10 ori faţă de 2010.

În 2010, marja netă fusese de 0,4%. Hidroelectrica a lucrat anul trecut la o marjă de profit de nici măcar 1%, deşi în mod normal o astfel de companie nu ar trebui să coboare sub o marjă de 30%. Aici însă nu achiziţiile sunt problema, ci deceniul de contracte directe cu "băieţii deştepţi" prin care s-au evaporat profituri de 1,5 mld. euro din companie.

Doar Romgaz are o situaţie mai bună, anul trecut lucrând la o marjă de profit de circa 18%.

În primele trei luni ale anului, cele mai mari companii de stat au depus pe SEAP 3.120 de anunţuri de intenţie, în valoare de peste 880 de milioane de euro, arată datele Ministerului Economiei care centralizează pentru prima dată pe ce se duc banii firmelor din subordine.

De departe, cei mai împătimiţi cumpărători sunt marile companii de stat precum Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Trans electrica, firme care fac cheltuieli de milioane de euro pentru servicii de pază, pixuri, zeci de studii sau materiale promoţionale.

"Este posibil să fie nişte lucruri exagerate, dar ca să ai o imagine clară, tu ca minister trebuie să ai mecanismele prin care să controlezi foarte bine aceste achiziţii. Să dai 1,5 milioane de euro pe un studiu este un pic cam mult, dar lucrurile trebuie analizate şi comparate cu costurile unitare pentru fiecare produs", este de părere Ionuţ Purica, expert în energie şi mediu în cadrul Academiei Române.

Potrivit acestuia este destul de dificil ca pe baza informaţiilor conţinute de anunţurile de intenţie publicate de companiile de stat să se tragă o concluzie definitivă privind eficienţa cu care se cheltuiesc banii de către acestea.

"Nu se poate trage o concluzie foarte clară pornind doar de la aceste informaţii în legătură cu eficienţa în care companiile de stat îşi cheltuie banii. Trebuie văzut şi la ce preţuri s-au adjudecat la final aceste licitaţii", spune la rândul său Gabriel Biriş, cofondator al firmei de avocatură Biriş Goran.

Şi totuşi...

Datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor primite de la Ministerul Economiei arată că în primele trei luni ale anului Romgaz, cea mai profitabilă companie de stat, a depus 407 anunţuri de intenţie pe SEAP, în valoare de 188,8 de milioane de euro.

Pe lista de cumpărături a celui mai mare producător de gaze naturale din România se numără servicii de fotocopiere în valoare de aproape 700.000 de euro, servicii de pază de peste 697.000 de euro, servicii de publicitate în valoare de aproape 400.000 de euro, consultanţă în domeniul imobiliar de peste 230.000 de euro, săpun şi detergenţi de aproape 200.000 de euro, hârtie igienică şi parfumuri de interior de 50.000 de euro, lenjerii de pat sau maşini de tuns iarba.

În ciuda listei de cumpărături destul de extinsă, Romgaz este totuşi cea mai profitabilă companie de stat, anul trecut raportând un câştig net de 726 de milioane de lei la afaceri de peste 4 miliarde de lei.

Atracţia care suscită Romgaz pentru orice fel de furnizor de echipamente, produse sau servicii vine şi din faptul că anual compania are un buget uriaş de investiţii, anul trecut de exemplu sumele ridicându-se la circa 1,2 miliarde de lei.

Cu toate acestea, licitaţiile organizate de companie au trezit suspiciunea Consiliului Concurenţei, care investighează de anul trecut ofertele posibil trucate primite de Romgaz la licitaţiile pentru atribuirea unor contracte de racorduri de gaze naturale şi lucrări de modernizare şi întreţinere a instalaţiilor aferente.

Lemne de foc pentru Hidroelectrica

Hidroelectrica - cel mai mare producător de energie din România care şi-a adjudecat anul trecut titlul de cea mai valoroasă companie de stat potrivit anuarului Top 100 cele mai valoroase companii locale, realizat de ZF în parteneriat cu casa de investiţii Capital Partners - are la rândul său o listă impresionantă de intenţii de achiziţii.

În total, în primele trei luni ale anului producătorul de energie a postat pe SEAP 302 anunţuri de intenţie în valoare totală de peste 154 de milioane de euro.

În lista de cumpărături a Hidroelectrica au intrat bonuri valorice de carburanţi în valoare de 1,7 milioane de euro, servicii de curăţenie de peste 83.000 de euro, dar şi lemne de foc în valoare de aproape 36.000 de euro.

Pentru anul acesta bugetul de investiţii al companiei se ridică la 1,55 de miliarde de lei (362 de milioane de euro), ceea ce face din Hidroelectrica una dintre cele mai atractive ţinte pentru furnizorii de diferite echipamente, bunuri sau servicii.

În comparaţie însă cu Romgaz, Hidroelectrica este departe de a fi cea mai profitabilă companie de stat, în contextul în care anul trecut a marcat un câştig net de 2 milioane de euro la venituri de peste 724 de milioane de euro.

Pentru anul acesta compania şi-a bugetat un câştig de nici măcar 10 milioane de euro. Cea mai importantă cale prin care ies profituri din companie nu sunt însă achiziţiile pe care aceasta le face, ci contractele de zece ani încheiate în mod direct cu firme precum Energy Holding.

Fondul Proprietatea, care controlează 20% din companie, spunea anul trecut că în mod normal un producător de energie de talia Hidroelectrica ar trebui să lucreze la marje de profit de cel puţin 20-30%, valori departe de cele raportate de firmă.

Mai mult, tot calculele realizate de Fondul Proprietatea au demonstrat că numai în doi ani de zile, în perioada 2009- 2010, conturile Hidroelectrica au fost ocolite de câştiguri potenţiale de circa 233 de milioane de euro numai din cauza faptului că firma îşi vinde energia direct către anumite firme în loc să iasă pe piaţă cu ea.

ZF a încercat să realizeze un calcul bazat pe informaţiile disponibile privind di mensiunea câştigurilor la care compania a renunţat în cei zece ani de zile de vânzare a energiei în mod direct, rezultatul indicând o valoare de peste 1,5 miliarde de euro. Primele contracte directe ale Hidroelectrica au fost încheiate în 2001.

Studii peste studii la Transelectrica

Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, este însă de departe cel mai agresiv cumpărător dintre firmele care compun careul de aşi ai statului (Romgaz, Hidro electrica, Nuclearelectrica, Transelectrica - n.red.).

Datele furnizate de Ministerul Economiei arată că în primele trei luni ale anului compania a depus 529 de anunţuri de intenţie pe SEAP în valoare de peste 100 de milioane de euro.

Transelectrica este la rândul său o companie vânată de toţi furnizorii de echipamente şi servicii în contextul în care transportatorul de energie a anunţat că trebuie să deruleze investiţii de 500 de milioane de euro numai pentru modernizarea sistemului în vederea integrării centralelor eoliene la care se adaugă alte sute de milioane de euro pentru transformarea infrastructurii într-o reţea inteligentă, Smart Grid.

Astfel, Transelectrica este dispusă la cheltuieli de milioane de euro pentru fel şi fel de studii. Unul dintre aceste studii, în valoare de 1,5 milioane de euro, se referă la oportunitatea participării Transelectrica la realizarea cablului submarin România-Turcia.

Despre acest proiect se vorbeşte de ani buni de zile, utilitatea lui fiind legată şi de cantitatea de energie eoliană care va fi produsă în Dobrogea şi care cumva trebuie evacuată din sistem, Turcia fiind o destinaţie bună mai ales ţinând cont de foamea de energie a acestei pieţe.

Pe ce mai dau banii companiile de stat

Problema este că acest proiect a făcut paşi mici, iar recent directorul general al Transelectrica Octavian Lohan spunea să turcii nu mai vor să participe la realizarea acestei investiţii.

Pentru servicii de publicitate de corporaţie, Transelectrica este gata să plătească 300.000 de euro deşi compania este un monopol cu activitate reglementată. Pe lista de cumpărături a Transelectrica se mai regăsesc serviciile de cosire în valoare de aproape 90.000 de euro, studii pentru elaborarea strategiei privind implementarea conceptului Smart Grid, un studiu de fezabilitate pentru realizarea unei biblioteci virtuale la nivel de companie în valoare de 58.000 de euro sau un studiu privind monitorizarea rutei de migraţie a păsărilor pe perioada a două sezoane de migraţie de 7.000 de euro.

La toate acestea de adaugă pixuri, şube îmblănite, agende, panouri de afişaj sau servicii de spălare auto de alte zeci de mii de euro. Toate aceste achiziţii vin în contextul în care profitabilitatea Transelectrica este scăzută.

Compania a anunţat anul trecut venituri de peste 3 miliarde de lei şi un profit net de numai 90 de milioane de lei în timp ce pentru anul acesta şi-a bugetat venituri de 2,6 miliarde de lei şi un profit net mult mai mic faţă de cel din 2011, de 40 de milioane de lei.