Fostul şef al Fiscului, Sorin Blejnar: Evaziunea fiscală este... X. „Este foarte greu de definit“

Autor: Claudia Medrega 20.04.2012
Fostul şef al Fiscului, Sorin Blejnar, recunoaşte cu seninătate că nu ştie cât este evaziunea fiscală în România, după mai bine de trei ani petrecuţi la conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), şi susţine pe un ton ironico-sfidător că a crezut că ţinta de venituri impusă de premierul Mihai Răzvan Ungureanu a fost pe tot anul şi nu pe două luni.


Într-un interviu acordat agenţiei Mediafax, fostul preşedinte al ANAF, revocat din funcţie de către primul-ministru la începutul acestei săptămâni, a afirmat că nu poate cuantifica nivelul actual al evaziunii fiscale şi nici nu poate indica o cifră totală din care trebuia să obţină suplimentar două miliarde euro prin combaterea evaziunii, justificând că Fiscul nu are o direcţie specializată pentru astfel de calcule.

În luna februarie şeful Guvernului a cerut miniştrilor şi şefilor de autorităţi implicaţi în combaterea evaziunii fiscale ca, în termen de două luni, să verse la buget venituri reprezentând cel puţin 1,5% din Produsul Intern Brut, echivalentul a două miliarde de euro, în special din acţiuni împotriva contrabandei cu alcool şi produse vegetale.

Întrebat care este suma totală din care trebuia să colecteze suplimentar două miliarde euro prin combaterea evaziunii fiscale, Blejnar răspunde sfidător: "Două miliarde de euro din X".

Şi continuă să susţină că această ţintă stabilită de premier pentru ANAF privind veniturile la buget "nu este realizabilă", deşi până acum nu a contestat-o public.

"Este foarte greu de a cuantifica şi a spune cât este evaziunea fiscală astăzi. Evaziunea fiscală este foarte greu de identificat, foarte greu de definit, foarte greu de cuantificat. Nu ştiu, cred că undeva într-un procent de 25-30% din PIB, din discuţiile mai mult cu alte instituţii ale statului, pentru că noi nu avem o direcţie specializată să facă aceste calcule şi prognoze", a declarat Blejnar.

El nu poate avansa nici un termen în care evaziunea fiscală va fi redusă la un nivel modic, arătând că pentru aceasta trebuie parcurse mai multe etape, pornind de la restructurarea ANAF.

Cert este că premierul a cerut şi noului şef al Fiscului, Şerban Pop, să colecteze venituri la buget în echivalentul a 1,5% din PIB în două luni, oferindu-i însă şi "şansa" de a prezenta în interval de o săp­tămână o altă pro­punere, dacă apreciază că obiec­tivul este nerealist, după cum reiese din decla­ra­ţiile purtătorului de cuvânt al guvernului Dan Suciu. În plus, noul şef al ANAF va trebui să contribuie la obiec­tivul Guvernului de a ridica veniturile bugetare de la 33-34%din PIB la 40% din PIB.

Premierul a criticat recent destul de dur fosta conducere a ANAF. Neimplicarea eficientă în combaterea evaziunii fiscale, măsluirea cifrelor, subiectivismul inspectorilor, absenţa colaborării cu alte instituţii sau procedurile învechite sunt câteva dintre acuzaţiile lansate de premier.

Ungureanu a arătat că analiza guvernului referitoare la activitatea ANAF s-a bazat pe controlul Curţii de Conturi, al Corpului de Control al primului-ministru şi pe datele specialiştilor din aparatul de lucru al premierului. Raportul de audit privind ANAF realizat de judecătoarea Nicoleta Nolden (Cristuş), consilier de stat în aparatul de lucru al premierului, este unul dintre documentele de referinţă. Contactat de ZF, purtătorul de cuvânt al Guvernului a afirmat că guvernul nu poate pune la dispoziţie, deo­cam­da­tă, acest raport. Premierul a ţinut să amintească recent că atât în 2011, cât şi în primul trimestru din acest an, încasările la buget s-au situat sub plafonul stabilit de Finanţe, împrejurare în care este exclusă ideea vehiculată cu privire la colectarea unor sume suplimentare.

Ţintă mişcătoare?

Fostul şef al ANAF mai afirmă că ţinta de colectare a unor venituri suplimentare de 1,5% din PIB din combaterea evaziunii fiscale a fost stabilită iniţial pentru sfârşitul anului, dar că ulterior a aflat, din comunicarea de presă, că trebuie să îndeplinească obiectivul în doar două luni. Discuţia iniţială a avut loc în şedinţa comitetului interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale, în prezenţa tuturor participanţilor, după cum spune Blejnar.

"O să vă spun un lucru în premieră. În urmă cu două luni, domnul prim-ministru a solicitat, la acea discuţie, să aducem 1,5% din PIB până la sfârşitul anului 2012, spunându-ne că în următoarele 60 de zile vom fi evaluaţi cu toţii să vadă dacă suntem pe drumul bun. Ulterior, comunicatul de presă al Guvernului, pe care l-am văzut şi eu, a spus că avem termen în 60 de zile să adunăm 1,5%", a mai spus Blejnar. El afirmă că a evitat să interpreteze în vreun fel această modificare ce nu i-a fost comunicată direct şi explică faptul că ţinta este nerealizabilă într-un interval de două luni din punct de vedere al încasărilor efective, ci poate fi luată în calcul doar din pers­pectiva sumelor stabilite şi care pot fi colectate după soluţionarea contestaţiilor.

Purtătorul de cuvânt al guvernului nu a dorit să comenteze declaraţiile fostului preşedinte al ANAF şi a ţinut să precizeze că nu lucra la guvern atunci când a fost organizată întâlnirea comitetului interministerial pentru combaterea evaziunii fiscale în care a fost stabilită ţinta de 1,5% venituri în urmă cu două luni.

Începe controlul averilor

Blejnar, care se pare că va rămâne la ANAF, ca şef al Direcţiei de Verificări Fiscale, anunţă că verificarea persoanelor cu venituri mari va începe în partea a doua a anului cu un prim lot de 300-400 persoane care anul trecut au avut venituri de peste 3 mil. euro şi deţineri de peste 20 mil. euro. Blejnar a precizat că, pe lângă această categorie de persoane cu venituri mari care va fi monitorizată şi verificată de aparatul central al ANAF, prin intermediul serviciilor judeţene vor fi controlate şi celelalte persoane fizice. "Din acest an, după prelucrarea Declaraţiilor 200, deci după 25 mai termenul limită de depunere, prelucrând bazele de date, vom elabora o listă cu în jur de 300-400 persoane, după două mari criterii: venituri de peste 3 mil. euro în anul 2011 şi deţineri de peste 20 mil. euro. Desigur că, pe lângă această categorie care va fi monitorizată şi verificată de aparatul central al ANAF, am constituit servicii în fiecare judeţ şi sector al municipiului Bucureşti care se vor ocupa de verificarea persoanelor fizice şi de modul în care îşi plătesc impozitele şi taxele, persoanele care nu sunt în categoria primelor 300."

Întrebat câţi bani au transferat în afara ţării românii bogaţi, fostul şef ANAF răspunde că nu dispune de asemenea informaţii şi că nici nu au fost verificate până în prezent conturi din bănci străine, deoarece cadrul legal care permite impozitarea cu 16% a veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată a fost reglementat abia în decembrie 2010.

Ce scriu cititorii ZF despre Fisc

Cum poate ANAF să fie o instituţie eficientă când:

Cum se eliberează un cazier fiscal: