Românii dau jumătate din bani pe mâncare, băutură şi ţigări. Pentru educaţie cheltuie doar 0,7% din buget, iar pentru sănătate 4,5%
Românii alocă pentru produse alimentare şi băuturi nonalcoolice 41% din totalul sumelor pe care le cheltuie lunar, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), aproape dublu faţă de francezi sau italieni. Alocări similare pentru cheltuielile cu alimentele sunt valabile pentru economii precum cea a Belarusului (41,2%) sau a Muntenegrului (45,7%). Dacă se adaugă şi băuturile alcoolice şi tutunul, cu o pondere de 7,7%, jumătate din banii unei familii sunt daţi practic numai pentru "benzina" zilnică necesară supravieţurii.
Cheltuielile pentru viitor sunt insignifiante - la educaţie ponderea este de 0,7%, iar la sănătate 4,5%. Explicaţia sunt salariile mici, dar şi preţurile mari la alimente, în pofida producţiilor agrare record.
În termeni reali, cheltuielile românilor cu produsele alimentare sunt şi de patru ori mai mici decât cele ale vest-europenilor. La un salariu mediu net de 350 de euro, un român cheltuie lunar pe mâncare 143 euro. În acelaşi timp, la un salariu mediu net de 2.700 de euro, un francez plăteşte lunar 600 euro pe alimente.
Deşi nu cheltuie în cifre absolute la fel de mult pe alimente ca vest-europenii, românii rămân cu una dintre cele mai ridicate ponderi ale alimentelor în coşul lunar de cheltuieli ca urmare a veniturilor mici coroborate cu preţurile ridicate. "Această situaţie este caracteristică societăţilor unde oamenii au venituri modeste şi submodeste. Din această cauză ponderea alimentelor în totalul consumului este mare. În ultima perioadă se constată şi o tendinţă de deteriorare a situaţiei în sensul scăderii puterii de cumpărare. Este o situaţie caracteristică societăţii româneşti", spune profesorul de economie Daniel Dăianu.
În ultimii zece ani ponderea alimentelor în coşul de cheltuieli a coborât cu 10%, de la 51% la 41%. În creştere este ponderea cheltuielilor cu mobila, de la 2,9% în 2001 la 4% în 2010, cu sănătatea, de la 2,7% la 4,5%, şi cu băuturi alcoolice şi tutun, de la 6 la 7,7%.
Pe acelaşi interval, mierea, carnea de oaie, fructele sau legumele s-au numărat printre categoriile de produse ce au înregistrat cele mai mari creşteri de preţ. Astfel, în perioada 2001-2011 preţul mierii şi al cărnii de oaie s-a triplat, în timp ce cotaţia fructelor şi legumelor a înregistrat un avans de 280%.
Mai mult, statistica oficială a Ministerului Agriculturii arată că la începutul lunii aprilie în pieţele din Bucureşti un coş de consum format din câte un kilogram de carne de porc, un kilogram de brânză, zece ouă, un kilogram de cartofi şi unu de mere costa 42,7 lei, în creştere cu aproape 10% faţă de luna iulie a anului 2011. Această situaţie vine în contextul în care România a avut în ultimii trei ani producţii agricole în creştere, evoluţie care a plasat economia locală la sfârşitul anului trecut pe locul şapte în topul producţiilor agricole la nivel european. Rezultatele din agricultură nu se văd însă şi la nivel de preţuri.
Profesorul Daniel Dăianu spune că evoluţiile pozitive ale agriculturii din ultimii ani nu sunt suficient de puternice astfel încât să determine o schimbare structurală la nivelul coşului de consum. "Modificarea structurii cheltuielilor nu poate fi determinată de agricultură. O astfel de evoluţie poate fi determinată de o creştere substanţială la nivelul veniturilor populaţiei. O astfel de modificare ar putea fi determinată printr-o descoperire de zăcăminte de petrol sau gaze, aşa cum s-a întâmplat în Norvegia. În România nu s-a întâmplat însă aşa ceva."
Ministerul Agriculturii direcţionează în fiecare an în conturile fermierilor aproximativ 3 miliarde de euro. Aceşti bani ajung la producătorii agricoli atât prin proiectele europene de investiţii, cât şi ca subvenţii directe pentru producătorii de cereale sau pentru crescătorii de animale.