Holst, Chevron: Dacă interzici gazele de şist, înseamnă că ai o alternativă mai bună pentru asigurarea consumului

Americanii de la Chevron au dreptul ca 30 de ani de acum înainte să facă lucrări de explorare, dezvoltare şi exploatare pentru găsirea gazelor de şist pe trei perimetre situate lângă malul mării, la Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi, arată acordurile încheiate cu statul român care acum pot fi consultate pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Deşi mii de oameni au ieşit pe străzi protestând împotriva exploatării gazelor de şist, iar ţări precum Bulgaria şi Franţa au interzis exploatarea acestei resurse din cauza impactului pe care l-ar putea avea asupra mediului, autorităţile din România au semnat acordurile cu Chevron, care va plăti aceleaşi redevenţe pe eventuala producţie de gaze de şist ca orice altă companie petrolieră locală.

Americanii, de cealaltă parte a baricadei, spun că în niciunul dintre cazurile invocate de contestatarii metodei de extracţie a gazelor de şist nu s-a putut stabili o legătură directă între procedura cunoscută sub denumirea de fracturare hidraulică şi poluarea rezervelor de apă, de exemplu.

Mai mult, tot Chevron spune că a interzice exploatarea acestei resurse înseamnă de fapt existenţa unei alternative mai bune, care cel puţin în cazul României deocamdată nu există.

"Întrebarea reală este dacă oamenii sprijină exploatarea acestui tip de gaze. Dacă o interzici de la bun început, înseamnă că eşti împotriva ei şi că ai o alternativă mai bună. Dar vedem în ţări precum Bulgaria, care iniţial au spus nu, că parlamentul analizează din nou această posibilitate. La fel se întâmplă şi în Franţa", spune Thomas Holst, country manager al Chevron în România.

România importă din Rusia circa 30% din necesarul de consum de gaze, numai în ultimii opt ani de zile băgând în buzunarele intermediarilor Gazprom 10 miliarde de dolari. Zilele acestea, Nabucco, gazoductul de 7,9 miliarde de euro care trebuia să aducă gaze caspice către Europa, a primit încă o lovitură, grupul petrolier ungar MOL pregătindu-se de retragere. Pe plan intern, datele ANRM arată că în absenţa unor noi descoperiri, rezervele sigure de gaze ale României se vor epuiza în 10 ani, dar consumul de energie este estimat să crească. În acest context, gazele de şist şi adâncurile Mării Negre par a fi singurele soluţii prin care România îşi poate stabiliza producţia de gaze naturale, dar cu ce preţ?

Ce înseamnă fracturare hidraulică şi gazele de şist

Gazele de şist sunt practic tot gaze obişnuite, dar care sunt blocate în şisturi argiloase şi care sunt mai greu de exploatat faţă de gazele convenţionale. De aceea în loc de forajul clasic vertical, pentru scoaterea la suprafaţă a gazelor de şist se folosesc mai multe metode care presupun forajul orizontal şi fracturarea hidraulică.

Astfel, pe o suprafaţă de totală de 300.000 de hectare de la malul mării, de aproape 2.000 de ori mai mult decât platforma Băneasa, acolo unde a fost dezvoltat cel mai mare proiect comercial din ţară, Chevron are dreptul de a scoate gazele de şist, dacă le va găsi, prin metoda fracturării hidraulice.

Pentru fiecare sondă făcută cu această procedură se injectează în pământ, la adâncimi care pot ajunge la 4 kilometri, echilaventul unui bazin olimpic de apă cu nisip şi o serie de compuşi chimici pentru a străpunge straturile geologice şi elibera gazele. Mai departe, toată această "soluţie" iese la suprafaţă şi este depozitată pe o arie de dimensiunea a două terenuri de fotbal, urmând a fi tratată. Americanii de la Chevron susţin că nimic din toate aceastea nu vor avea un impact negativ asupra mediului şi că oamenii vor putea folosi în continuare acele terenuri chiar şi pentru agricultură.

"În funcţie de rezultatele pe care le vom obţine în această perioadă de explorare, vom vedea dacă vom cere intrarea în etapa de dezvoltare, ceea ce ar însemna încă 25 de ani", spune Holst.

8 sonde normale

Cele trei perimetre, Costineşti, Adamclisi şi Vama Veche, au fost câştigate de americani în vara anului 2010, în urma unei ample runde de licitaţii organizată de ANRM.

Holst spune că în prima fază compania va face lucrările de seismică în cele trei perimetre, în care practic se face un fel de radiografie a subsolurilor în vederea identificării posibilelor zăcăminte de gaze. Această procedură ar urma să dureze circa 6 luni de zile.

Apoi va urma forajul de explorare, programul minim de lucrări stabilit cu ANRM vizând să forarea a 8 astfel de sonde.

"Sondele iniţiale vor fi făcute prin tehnologiile convenţionale, adică prin forajul vertical", explică Holst.

Dacă datele culese prin această metode sunt încurajatoare, se trece la următoarea etapă, cea pe care Bulgaria a interzis-o, adică forajul pe orizontală şi fracturarea hidraulică.

"De obicei, rezervele de apă se găsesc la adâcimi de 200 de metri. Sonda se face din oţel şi ciment şi se face la o adâncime de circa 2-4 kilometri. Prin această sondă se injectează o soluţie care este formată în proporţie de 99,5% din nisip şi apă. Apoi apa cu nisipul se întorc la suprafaţă unde se depozitează. Această apă este tratată, reciclată şi reutlizată pentru alte sonde. Staţiile de tratare sunt de obicei tot în grija investitorului. După finalizarea procedurilor, terenul poate fi utilizat din nou pentru agricultură", susţine Holst.

Cutremure şi foc la robinet?

Presa internaţională a relatat despre mai multe cazuri privind problemele cu care s-au confruntat locuitorii din zonele unde au fost exploatate gazele de şist. Printre ele se numără faptul că în casele unora, în loc de a mai curge apă la robinete, ieşeau gaze, în alte zone s-au înregistrat cutremure, în timp ce în unele cazuri sănătatea locuitorilor a fost afectată.

Holst spune însă că în SUA, ţara unde acum un sfert din gazele produse sunt gaze de şist, niciun astfel de caz nu a putut fi legat de metoda prin care sunt exploatate aceste hidrocarburi.

"În SUA sunt peste 1.000.000 de sonde şi în niciun caz nu a fost stabilită vreo legătură între acestea şi contaminarea apei de exemplu. Noi credem că gazul de şist este sigur", a mai precizat reprezentantul Chevron.

Gazul de şist şi energia curată

Holst explică faptul că în acordurile petroliere semnate pentru cele trei perimetre din Dobrogea nu există clauze prin care statul poate anula aceste înţelegeri în cazul în care ar considera la un moment dat că tehnologia folosită poate fi dăunătoare mediului, dar că activitatea companiei se face sub un proces amplu de avizare care implică instituţii precum Ministerul Mediului şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Practic, fără avizele celor două instituţii, compania nu poate merge mai departe.

"Noi vrem să lucrăm îndeaproape cu autorităţile române. Pentru România, care importă circa 30% din necesarul de consum de gaze naturale din Rusia, dezvoltarea unei surse alternative de alimentare poate fi o poveste de succes. Gazele de şist reprezintă o sursă de energie curată, pot contribui la securitatea energetică, crează slujbe şi generează investiţii", mai spune reprezentantul Chevron.

Prima sondă, chiar de anul acesta la Bârlad

Potrivit acestuia, la Bârlad, acolo unde Chevron mai are un perimetru pe care lucrările sunt mai avansate, faza de studii fiind deja încheiată, urmează ca în a doua jumătate a anului să fie făcută prima sondă de explorare. Aici Chevron a lucrat cu 300 de specialişti ai companiei româneşti Prospecţiuni.

"Pe lângă aceşti 300 de oameni, s-au dezvoltat restaurante, hotelurile au avut încasări mai bune. Practic, efectul de multiplicare a fost de patru. La fel va şi în Dobrogea", explică Holst care a mai precizat că lucrurile nu vor afecta în niciun fel zona turistică, elementele de patrimoniu sau populaţia din Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi.

Potrivit acestuia, pentru fiecare sondă realizată sunt create 60 de locuri de muncă şi rezultă beneficii economice de 4 milioane de dolari din salariie plătite, contractele de servicii, taxele şi redevenţele plătite.

Polonia, România şi Bulgaria, un singur tipar

Decizia Chevron de a intra în România pe segmentul de gaze de şist se înscrie într-un plan mai amplu al americanilor. Astfel, ei cred că cele patru perimetre pe care le au în sud-estul Poloniei, ţara europeană cotată cu cel mai mare potenţial pe segmentul gazelor de şist, nord-estul şi sud-estul României, alături de nord-estul Bulgariei împart aceeaşi structură geologică.

"Credem că în aceste zone există formaţiuni de gaze de şist şi toate au o structură geologică similară. Suntem în fază incipientă în Polonia, dar suntem optimişti. Acum însă nu avem estimări privind potenţialul de gaze de şist. Credem însă că este un potenţial pentru producţia acestei resurse curate", a mai spus reprezentantul Chevron.

Pro şi contra gaze de şist

• Gazele de şist pot contribui la diminuarea importurilor din Rusia.

• În comparaţie cu cărbunii, gazul este considerat un combustibil curat pentru producerea de energie electrică.

• Dezvoltarea zăcămintelor de gaze de şist ajută la formarea de locuri de muncă.

• Furnizorii de servicii şi echipamente pentru industria petrolieră au de câştigat din dezvoltarea gazelor de şist, dar şi unele domenii aşa cum este industria chimică Deşi tehnologia este folosită de circa 60 de ani, nu sunt cunoscute pe deplin efectele asupra mediului.

• Formarea unor cutremure, gazele ieşind pe robinetele de unde trebuia să curgă apă, contaminarea apelor, probleme de sănătate, sunt câteva dintre efectele exploatării gazelor de şist raportate de presa internaţională.

• Pentru procesul fracturării hidraulice se injectează în sol, la adâncimi de 4 kilometri, cantităţi enorme de apă, nisip şi anumiţi compuşi chimici pentru a scoate gazele la suprafaţă.

• Deşi gazul de şist acoperă acum un sfert din producţia de gaze a SUA, densitatea populaţiei din Europa este un impediment pentru dezvoltarea acestei industrii.