Topul proiectelor finalizate după cinci ani de luat bani de la UE: training-uri, măsurători pentru adâncimea Dunării şi „master plan-uri“

Ziarul Financiar a cerut oficialilor de la Ministerul Afacerilor Euro­pe­ne lis­ta proiectelor pe fonduri eu­ro­pene finalizate la cinci ani de când Ro­mânia a primit undă ver­de pen­tru a aduce în economie bani euro­peni.

"Problema a fost că după ce auto­ri­tăţile au făcut progra­me­le operaţionale şi axele nu au avut un mecanism de prioritizare. La acel moment, Autoritatea pentru Coor­do­narea In­strumentelor Structurale - instituţia care coor­do­na absorbţia până la crearea MAEur - nu pu­tea să spună unui minister ce pro­iect este mai im­portant şi ce alt proiect este mai puţin im­portant. În condiţiile în care nu a existat o prio­ri­tizare iniţială, autorităţile de ma­nagement au im­ple­men­tat ce proiecte au venit la rând", ex­plică con­sul­tantul pe fonduri euro­pene Dragoş Pîslaru.

În acest context, Guvernul a publicat în ulti­ma parte a anului trecut o listă de proiecte pe fon­duri europene în valoare totală de 8 miliarde de euro, considerate ca fiind prioritare. Acum lis­ta cuprinde 150 de proiecte de investiţii în do­me­niul transporturilor, energiei sau mediului. Investiţiile derulate prin intermediul acestor pro­iecte sunt însă departe de momentul în care vor fi inaugurate. O mare parte din proiectele de pe lista de priorităţi aveau la sfârşitul lunii mar­tie grade de finalizare de sub 50%.

În acelaşi timp bulgarii au reuşit în această săp­tămână să inaugureze în prezenţa preşe­din­telui Consiliului European, Herman van Rompuy, o linie de metrou de 2,4 kilometri la Sofia, pe care intenţio­nează să o pre­lun­geas­că până la aero­port în ur­mă­torii trei ani, potrivit Novinite.

Rezultatele din te­ren ale bul­garilor se văd şi în statistici. Bul­garia avea la sfârşitul lunii martie un grad de absorbţie de 20,8% al banilor eu­ro­peni, de 3,5 ori mai mare de­cât cel al României.

Bulgaria are o alocare pe fon­duri europene de 8 mld. euro, adică mai puţin de jumătate faţă de cea a Ro­mâ­niei, însă şi rezultatele în bani sunt peste cele de la Bucureşti. La sfârşitul lunii martie în Bul­ga­ria ajunseseră aproape 1,4 mld. euro bani curaţi de la UE, în timp ce România a atras în acelaşi interval cu 200 mil. euro mai puţin. Diferenţele sunt şi mai mari în ca­zul programului de Trans­port. Pe această li­nie în Bulgaria au ajuns 419 mil. euro de la UE în timp ce la Bucureşti plăţile de la Trans­porturi sunt la jumătate la o alocare de două ori mai mare.

Niciun proiect de infrastructură finalizat de Ministerul Transporturilor în cinci ani

Ministerul Transporturilor are la dispoziţie 4,5 mld. euro din fonduri europene pentru lu­crări de infrastructură rutieră, feroviară, aero­port­uară şi navală. Cei mai mulţi bani de la UE merg către autostrăzile de pe Coridorul IV Paneuropean, care în cele din urmă ar urma să aibă 850 de kilometri. În primii cinci ani de când România are acces la fondurile europene, auto­ri­tă­­ţile nu au reuşit să finalizeze nicio auto­stra­dă sau cale ferată din bani europeni.

"Rezultatele de la Transporturi se dato­rea­ză faptului că nu a fost pregătit cum ar fi trebuit par­cursul din 2007-2013 prin intermediul fon­du­rilor de preaderare. Spre exemplu, pentru Pro­gramul Operaţional Regional au fost bani prin fondurile de preaderare phare care au pregătit terenul", spune Dragoş Pîslaru.

În cinci ani de luat fonduri europene Trans­porturile au reuşit să finalizeze nu­mai două proiecte în valoare totală de 1,7 mil. euro. Din aceşti bani, 1,5 mil. euro au fost folosiţi pen­tru mă­su­rarea adâncimii Du­­nă­rii, iar cu res­tul s-au făcut hărţi şi pla­nuri de ac­ţiune pen­tru pro­tec­ţia me­diu­lui. De cea­laltă par­te, ce­le no­­uă proiecte pe care Mi­­nisterul Transpor­tu­ri­lor le-a înscris pe lista de pri­o­ri­tăţi au grade de fi­­na­li­­zare ce nu depăşesc 50%.

Similar, la Ministerul Me­­diu­­lui între primele cinci pro­iecte fi­na­lizate în funcţie de va­loare nu figurează ni­cio groa­pă de gunoi sau un sistem de canalizare con­stru­it cap-coa­dă. În schimb, aproape 6 mil. eu­ro au fost plătiţi pentru un sistem infor­ma­tic pentru "menţinerea biodi­ver­sităţii", alţi 600.000 de euro au fost folosiţi pen­tru pro­tecţia mediului din Munţii Măci­nu­lui, iar păsările din zona Vânători Neamţ au pri­mit protecţie printr-un alt proiect de 350.000 de euro.