Anul Bucureştiului: şapte proiecte de infrastructură urbană sau culturală, de peste 600 mil. euro, vor schimba faţa Capitalei

2011 a fost anul Pasajului Basarab şi al stadionului Arena Naţională, fostul Lia Manoliu, două proiecte cu o valoare de peste 400 de milioane de euro care au schimbat destul de mult percepţia bucureştenilor asupra oraşului în care locuiesc.

2012 va fi anul Pasajului Pipera, al Bibliotecii Naţionale şi al parcării de la Universitate. Unele proiecte sunt mai mici, aşa cum este cazul parcării subterane ce va fi construită la o aruncătură de băţ de Universitate, altele sunt proiecte mari, de zeci sau chiar sute de milioane de euro. Biblioteca Naţională, mall-ul cultural de peste 100 de milioane de euro ce găzduieşte o arhivă de 12 milioane de volume, a fost deschisă recent publicului, fiind astfel prima mare inaugurare din Capitală în acest an.

A urmat Pasajul Pipera, care, deşi nu este la fel de impresionant şi de scump ca Pasajul Basarab, va ajuta la decongestionarea fluxurilor de circulaţie din zona staţiei de metrou Aurel Vlaicu. Pasajul Pipera, a cărui construcţie a început în octombrie 2010, trebuia finalizat la sfârşitul anului trecut.

Circa 48.000 de maşini ar urma să circule zilnic pe fiecare sens de mers al Pasajului Pipera, care a costat circa 140 de milioane de lei (33 de milioane de euro). Miza finalizării pasajului o constituie faptul că acesta este construit într-o zonă cu aproape 200.000 de metri pătraţi de birouri în care lucrează peste 15.000 de angajaţi ai unor companii precum Renault Technologie Roumanie, Oracle, DHL, Volksbank, PricewaterhouseCoopers, RBS, Huawei sau Colgate-Palmolive.

Dacă deschiderea circulaţiei pe Pasajul Pipera întârzie de ceva luni, la doar o aruncătură de băţ, pe Calea Floreasca, un alt proiect, de această dată privat, creşte de la zi la zi. Este vorba de turnul de birouri Sky Tower, dezvoltat de Raiffeisen Evolution şi construit de Strabag, care se înalţă, în medie, la fiecare şase zile cu un nou etaj.

Tot anul acesta ar urma să fie gata şi parcarea subterană de la Universitate, o investiţie de 13 milioane de euro la care se lucrează, dar care probabil va fi întârziată câteva luni, ţinând cont de modul cum arată şantierul în prezent.

Oprescu spunea în toamna anului trecut că parcarea de 420 de locuri va fi gata în mai 2012. La 100 de metri distanţă, şi Teatrul Naţional a intrat în reabilitare încă de anul trecut, dar ar urma să fie gata în 2013, când se vor împlini 40 de ani de la darea în folosinţă a clădirii. Numărul locurilor în sălile de spectacol va fi aproape dublat, de la 1.720 la peste 3.100.

Firmele Aedificia Carpaţi, controlată de omul de afaceri Petre Badea, şi Romtest Electronic, controlată de omul de afaceri Ion Tudoran, reabilitează clădirea Teatrului Naţional pentru circa 50 de milioane de euro.

Ceva mai la nord de Capitală, se fac lucrări şi la Aeroportul Henri Coandă-Otopeni, momentan singura poartă aeriană din Bucureşti, după ce Ministerul Transporturilor a hotărât să mute în urmă cu mai bine de o lună zborurile avioanelor low-cost de pe Băneasa pe Otopeni.

Aeroportul Henri Coandă va fi extins din vară cu încă 19.600 de metri pătraţi şi va avea alte 52 de noi ghişee de check-in, precum şi alte 8 noi porţi pentru zboruri Schengen, în urma unei investiţii de circa 62 de milioane de euro ce va fi gata în iulie.

Şi anul trecut aeroportul a trecut printr-o extindere, suprafaţa construită a acestuia practic triplându-se de la aproape 8.000 de metri pătraţi la puţin peste 24.500 de metri pătraţi.

Pe de altă parte, în sudul oraşului, pasajul Mihai Bravu-Calea Văcăreşti pare să mai întârzie. Dacă în toamna anului trecut, primarul Oprescu spunea că prima parte a acestui pasaj, adică primul pod, va fi gata în martie 2012, termenul a fost depăşit şi probabil se va mai întârzia câteva luni, având în vedere că lucrările au fost reluate de doar câteva săptămâni. Constructorul pasajului, firma Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, a angajat toamna trecută o serie de muncitori români, dar şi 20-30 de srilankezi, pentru a realiza proiectul.

Deocamdată Primăria Capitalei nu a făcut public noul termen estimativ de finalizare a acestui pasaj, care ar urma să fie continuat şi de un proiect la Piaţa Sudului, care vizează construcţia unui pasaj denivelat subteran.

Ultimul, dar nu cel din urmă proiect, este diametrala sau străpungerea Buzeşti-Berzei-Uranus, care asigură legătura între sudul şi nordul oraşului. Primarul Capitalei Sorin Oprescu a anunţat în noiembrie 2010 că Bucureştiul va putea fi traversat de la nord la sud în 20 de minute, pe traseul Piaţa Victoriei - Piaţa Coşbuc, în urma lucrărilor la diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus, pe care o califica drept "cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani".

Municipalitatea preciza atunci că valoarea estimată a investiţiei este de circa 330 de milioane de euro, potrivit informaţiilor BUSINESS Magazin. Deocamdată, din diametrală a fost inaugurată porţiunea cuprinsă între Piaţa Victoriei şi strada Occidentului, respectiv între străzile Virgiliu şi Vasile Pârvan. Termenul de finalizare a întregului proiect nu este însă cunoscut.

Şapte proiecte pentru o capitală din Uniunea Europeană cu nevoi imense legate de infrastructură par puţine, însă, dacă acestea vor fi finalizate la timp, în următorii ani Bucureştiul va arăta tot mai mult ca o capitală europeană.