Ungurii de la MKB se aşteptau să vândă Romexterra sub valoarea activelor

Grupul maghiar MKB şi-a conta­bili­zat deja de anul trecut o pierdere de circa 169 mil. euro de pe urma in­vesti­ţiei din Ro­mâ­nia în condiţiile în care mana­ge­mentul se aştepta că nu va reuşi să vândă Rom­exterra Bank decât la un preţ scăzut, care să nu acopere valoarea netă a acti­ve­lor.

MKB Ungaria a luat decizia de a vinde subsidiara locală la sfârşitul lui 2011, în condiţiile în care a decis să nu mai susţină nevoile constante de capital ale Romexterra, încheierea unui acord cu un potenţial investitor fiind planificată pen­tru semestrul I din 2012.

La sfârşitul lui 2011 MKB avea 92,42% din Romex­terra. Luna trecută, MKB a anunţat încheierea unui acord de vânzare cu un grup de investitori condus de fondul de private equity PineBridge, tranzacţia fiind estimată să se încheie în circa trei-patru luni. Aceasta ar fi prima retragere a unui investitor de pe piaţa bancară de la începutul crizei deşi există mai multe bănci la vânzare.

"Cred că achiziţia făcută de PineBridge va rămâne din păcate o tranzacţie izolată, din varii motive. În primul rând, este o iluzie să ne imaginăm că un sistem oligopolist - cum este de facto cel ban­car din România - va reac­ţiona normal la pro­vo­cările ma­croeco­nomice ale momentului. Dacă sis­te­mul bancar ar fi fost cu adevărat concurenţial, până acum am fi văzut mişcări de consolidare sau ieşiri din piaţă, ca răspuns la inversarea trendului eco­no­mic. Faptul că nu le-am văzut este încă o confirmare că siste­mul bancar este protejat tacit de regle­mentator şi ope­rând cvasimono­polist supravie­ţuieşte extrăgând rente de monopol, în dauna economiei reale - nu restruc­turându-se ori consolidându-se, aşa cum ar fi nor­mal. Al doilea motiv îl reprezintă con­junctura internaţională: sistemul bancar european este în bună parte falimentar, fiind ţinut în viaţă cu injecţii colo­sale de lichiditate de la BCE; ca atare, băncile în sine, ca ţinte, nu sunt atractive pentru investitori nicăieri în Europa, cu atât mai puţin în Est. Până nu vom vedea o curăţare onestă şi substanţială a por­to­fo­liilor băncilor, nu cred că apetitul in­vestiţional va reveni şi nici creditarea nu va reporni", comentează Doru Lionă­chescu, preşedintele casei de investiţii Ca­pital Partners.

El estimează că "valoa­rea tranzacţiei s-a raportat la o fracţiune a capitalurilor proprii ajustate ale MKB" şi este prea mică pentru a reprezenta un reper de piaţă.

"În condiţiile în care multi­plicatorii de capitaluri proprii sunt puter­nic subunitari (0,1 - 0,5), o tran­zacţie mică nu poate influenţa aprecierea generală a investitorilor faţă de calitatea portofoliilor bancare din Europa de Est."

Potrivit raportului anual al MKB, pierderea de anul trecut a Romexterra a fost în principal de natură operaţională (cheltuielile au depăşit veniturile), nefiind necesară constituirea de provizioane suplimentare - ceea ce ar sugera că banca a fost în mare parte curăţată în perspectiva vânzării şi că PineBridge n-ar risca să se confrunte cu surprize neplăcute.

În total ungurii au pierdut peste 40 mil. euro în România anul trecut, pe lângă bancă MKB controlând şi compania de leasing afiliată, care a fost preluată de grupul din Ungaria la solicitarea BNR, plus firma Corporate Recovery Management, către care au fost transferate credite neperformante din Romexterra Bank. În urma curăţării agresive a portofoliului, pierderea băncii s-a îngustat puternic faţă de 2010. Totuşi ROE a fost de -42,8%, faţă de -123,9% în 2010, în timp ce ROA a fost de -6,1%, faţă de - 14% în 2010.

În luna mai a anului trecut ungurii şi-au recuperat un credit subordonat de 5 mil. euro de la Romexterra Bank. Per ansamblu grupul maghiar a avut pierderi de circa 385 mil. euro anul trecut.
Ungurii se plâng că sectorul bancar din România a continuat să fie lovit puternic de criză în 2011, remarcând pierderea generală de circa 79 mil. euro.

Horea Popescu, partener al casei de avocatură CMS Cameron McKenna, spune că sunt şi alte fonduri interesate de piaţa bancară românească.

"Poate n-ar trebui să fie atât de multe bănci, dar pentru consolidarea sistemului trebuie să existe dorinţa de intrare a unei noi bănci, de retragere a alteia sau ca una dintre băncile aflate în piaţă să simtă nevoia unei extinderi printr-o achiziţie, dar ultimul scenariu este puţin probabil în actuala perioadă, când băncile au mai degrabă intenţia de a-şi restrânge reţeaua. Cea mai posibilă variantă este cea de ieşire a uneia dintre băncile din piaţă."

Gabriel Sidere, managing partner al CMS Cameron McKenna, notează că un rol important îl joacă şi cerinţele BNR privind capitalizarea băncilor, iar din acest motiv "putem asista la bănci care vor încerca să atragă parteneri pentru a face faţă acestor cereri".