CNCAN: Centrala de la Cernavodă poate rezista la seisme de peste 7,8 grade pe scara Richter

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), Borbála Vajda, a declarat, joi, că, în urma efectuării "testelor de stres" asupra Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, unitatea poate rezista la seisme cu magnitudine de peste 7,8 grade pe scara Richter.

CNCAN a precizat că evaluarea riscurilor cauzate de cutremure a fost făcută în conformitate cu standardele internaţionale curente şi cele mai bune practici actuale în domeniu. La evaluarea marjelor de siguranţă pentru rezistenţa structurilor, sistemelor şi componentelor CNE Cernavodă la evenimente seismice, au participat experţi internaţionali şi specialişti din partea Institutului Naţional de Fizica Pământului, care au confirmat o protecţie adecvată a centralei chiar şi în cazul unor cutremure extreme.

Borbála Vajda a precizat că au fost analizate cutremurele iniţiate în mai multe provincii sau surse seismotectonice (Vrancea, Sabla şi Dobrogea) şi a rezultat că sursa dominantă este Vrancea. Cutremurul maxim posibil estimat pentru România generează o acceleraţie maximă în plan orizontal la nivelul solului de 0,18 g (0,18 din acceleraţia gravitaţională medie a Pământului) şi poate fi asociat unui seism cu magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter în zona Vrancea.

CNE Cernavodă a fost proiectată pentru 0,2 g, iar în urma evaluării a rezultat că structurile şi echipamentele rezistă până la 0,4 g fără pierderea funcţiilor fundamentale de securitate nucleară şi, deci, nu au fost identificate "puncte slabe" nici în cazul unor cutremure cu o magnitudine de peste 8 grade pe scara Richter, a spus preşedintele CNCAN.

Borbála Vajda a menţionat că, în ceea ce priveşte inundaţiile, marjele de siguranţă existente pentru CNE Cernavodă sunt suficient de mari pentru a preveni apariţia efectelor de tip "cliff-edge" (cele pentru care se pierd brusc funcţiile de securitate nucleară) şi nu exisă puncte slabe nici pentru scenarii ipotetice în care s-ar produce inundaţii din cauza nivelului crescut al Dunării, combinat cu ploi torenţiale pe amplasament, cu mult peste maximele istorice înregistrate. Un eveniment care ar duce la pierderea funcţiilor de securitate nucleară din cauza inundaţiilor este considerat improbabil. Marjele de siguranţă ale centralei în ceea ce priveşte inundaţiile au fost reconfirmate prin calcule şi analize noi, realizate de INHGA, Institutul Naţional GeoEcoMar, INCDDD Tulcea şi Agenţia Naţională de Meteorologie.

Acţiunile imediate luate de CNE Cernavodă după producerea accidentului de la Fukushima au inclus: elaborarea şi implementarea unor noi proceduri de răspuns în caz de urgenţă şi de accidente severe, precum şi pregătirea specifică a personalului pentru astfel de cazuri; asigurarea unor facilităţi de alimentare cu energie electrică din surse suplimentare independente (generatoare electrice diesel mobile); implementarea unor modificări de proiect pentru asigurarea de surse suplimentare de apă de răcire în cazul unui accident sever.

Pe lângă măsurile implementate în 2011, CNE Cernavodă a făcut modificări de proiect suplimentare pentru a putea răspunde eficient în condiţii de accident sever: instalarea unui sistem de depresurizare filtrată de urgenţă a anvelopei, cu scopul de a asigura integritatea anvelopei reactorului; instalarea unor sisteme pasive de control al hidrogenului care ar putea fi produs; asigurarea unor căi suplimentare de adiţie de apă de răcire pentru menţinerea integrităţii reactorului şi a sistemelor conexe.

Potrivit lui Cantemir Ciurea-Erkan, consilier la CNCAN, costurile îmbunătăţirilor au fost în jur de 50 de milioane de euro, fiind suportate din profiturile companiei.

Efectuarea "testelor de stres" a fost solicitată de Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană pentru toate centralele nuclearoelectrice din Uniunea Europeană, în urma accidentului de la centrala nucleară Fukushima Daiichi din Japonia, produs la 11 martie 2011.

Cantemir Ciurea-Erkan a mai spus că, de-a lungul timpului, cursul Dunării a deviat către un braţ paralel cu cel care asigură apa de răcire, ceea ce generează riscul ca, în 50 de ani, centrala să rămână fără apă de răcire. În aceste condiţii, Ministerul Transporturilor a început reamenajarea Capului Bala, astfel încât debitul să revină la normal.

De asemenea, lucrările la reactoarele 3 şi 4 ale centralei se desfăşoară normal.

Cele două reactoare nucleare funcţionale ale centralei de la Cernavodă asigură aproape 20% din necesarul de electricitate la nivel naţional.