FMI şi-a dat acordul pentru reîntregirea salariilor. 400 mil. euro în plus la salarii şi pensii. Preţul, un deficit de 2,2%

Reîntregirea în trepte a salariilor buge­tarilor şi restituirea con­tribuţiilor de sănătate pentru pensionari ar avea un im­pact negativ de circa 1,7 mld. lei asupra bugetului (circa 400 mil. euro), defi­citul bugetar urmând să crească de la 1,9% din PIB la 2,2% din PIB.

Pe lângă stimularea consu­mului, creşte­rea salariilor bugeta­rilor ar urma să ducă la diminuarea deficitului fondului de pensii cu circa 1 mld. lei, de la nivelul prognozat la 16 mld. lei (3,6 mld. euro), potrivit estimărilor preşedintelui Tra­ian Băsescu. În plus, efectul s-ar vedea şi în diminuarea deficitului fon­dului de să­nătate.

"Este greu de spus dacă plusul de resurse va merge în consum. Nu cred că cea mai mare parte a banilor va merge în consum. Sunt multe ate zone vul­nerabile. Există presiunea dato­riilor. Probabil unele venituri su­plimen­tare vor merge spre creditele restante. Şi eco­nomisirea este o alter­na­tivă care poate să fie luată în con­siderare. În perioadele de criză oa­me­nii devin mai pru­denţi, îşi reduc con­sumul, nu mai merg în vacanţe, renunţă la ceea ce pot pentru a se pregăti de ceea ce este mai rău", a comentat analistul economic Aurelian Dochia.

Consumul a înregistrat în primul trimestru o creştere de 4,5% comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut, ritmul temperându-se faţă de evoluţia din 2011. Anul a început cu o veste bună de la consum, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul crescând în ianuarie cu 9,9% faţă de aceeaşi lună din 2011. Însă, în februarie, entuziasmul s-a mai domolit, creşterea fiind de 3%, pentru ca în martie avansul să fie de doar 1,2%. Acest indicator a rămas însă pentru a şasea lună consecutiv pe creştere.

Creşterea economică din acest an, estimată la 1,7%, este pe muchie de cuţit având în vedere că primul trimestru a fost prost din cauza gerului năprasnic şi a zăpezilor din luna februarie, care au afectat activitatea economică. În plus, situaţia din Europa nu este tocmai favorabilă având în vedere că toate statele se confruntă cu austeritate, şomaj ridicat şi recesiune.

În condiţiile în care exporturile nu vor mai putea ajuta economia ca în anii trecuţi, consumul este şansa pentru ca PIB-ul României să rămână în teritoriul pozitiv.

În atragerea fondurilor europene se bate pasul pe loc, investiţiile străine sunt la un minim istoric de opt ani, iar consumul intern este afectat de lipsa de încredere în privinţa viitorului a companiilor şi a populaţiei.

În ceea ce priveşte datoriile la bănci, popu­laţia şi firmele aveau la finalul lunii martie credite restante cu o valoare cumulată de 23,2 mld. lei (5,3 mld. euro), în creştere cu echivalentul a 600 mil. lei faţă de luna anterioară, potrivit datelor BNR. Volumul creditelor restante atingea astfel 10,2% din soldul total al finanţărilor acordate de bănci. Cele mai mari probleme se înregistrează în continuare în cazul finanţărilor în lei, unde ponderea restanţelor a ajuns la 12%.

Creşte deficitul bugetar

Creşterea salariilor va fi posibilă prin majorarea ţintei iniţiale de deficit de la 1,9% din PIB la 2,2% din PIB, după cum a declarat preşedintele Traian Băsescu.

"Banii de salarii sunt în ceea ce am convenit cu FMI. La misiunea din ianuarie-februarie, ca de altfel şi la ultima misiune din 2011, înainte de a se scrie bugetul, am stabilit că în anul 2012 intenţia Guvernului este să reîntregească salariile. Şi v-aş ruga să luaţi declaraţiile de presă din acea vreme, când am spus că mergem pe 1,9% deficit pe cash, dar cu posibilitatea să mergem până la 2,2%, chiar 2,3% deficit dacă va fi necesar în cursul anului 2012", a declarat preşedintele.

Salariile bugetarilor au fost diminuate în vara anului 2010 cu 25%. La începutul anului trecut a fost operată o majorare de 15%, iar pentru revenirea salariilor la nivelul din 2010 era necesară o creştere cu un procent comparabil.

Oamenii de bază ai stângii în finanţe publice, Florin Georgescu (stânga, fost ministru de finanţe în perioada 1992-1996) şi Mihai TÂnÂsescu (fost ministru de finanţe în perioada 2000-2004) sunt acum din nou chemaţi să administreze bugetul ţării

Potrivit calculelor Finanţelor, reîntregirea salariilor bugetarilor printr-o majorare de 16% ar avea un impact de 2 mld. lei asupra bugetului pe jumătate de an. În privinţa contribuţiilor de sănătate plătite de pensionari, datele arată că sunt necesari 650 mil. lei pentru returnarea contribuţiilor reţinute doar în acest an în mod incorect. O economie la buget de circa 600 mil. lei ar urma să provină în urma aplicării regulii: un angajat în sistemul bugetar la 7 plecări pe cale naturală. Analiştii au fost sceptici cu privire la posibilitatea reală de atingere a ţintei de deficit de 1,9% din PIB, mai ales că în loc să încaseze bani de la UE, bugetul face cheltuieli importante pentru compensarea plăţilor întârzia­te/suspendate de la Bruxelles.

Dochia a explicat că ţinta de deficit pentru 2012 era dificil de respectat chiar şi fără reîntregirea salariilor bugetarilor. "Creşterea economică nu va fi la nivelul programat când a fost construit bugetul, astfel că nici veniturile la buget nu vor fi la nivelul estimat. Cheltuielile suplimentare cu salariile fac mai dificilă ecuaţia. Nu este o schimbare de direcţie, ci doar o accentuare a direcţiei deja conturate."

În ceea ce priveşte înapoierea către pensionari a banilor reţinuţi pentru contribuţia la sănătate, conform deciziei Curţii Constituţionale, Băsescu a arătat că reprezintă o problemă pentru care nu are o soluţie, însă va trebui găsită în urma discuţiilor cu guvernul Ponta.

Cum a anunţat Florin Georgescu, ministrul desemnat al Finanţelor, rezultatul negocierilor cu FMI

Salariile bugetarilor vor fi majorate într-o primă etapă cu 8%, în luna iunie, iar pensionarii vor primi înapoi, în rate lunare, contribuţiile de sănătate colectate ilegal, potrivit lui Florin Georgescu, ministru de finanţe şi vicepremier desemnat în cabinetul Ponta.

"Ca efect al caracterului ferm al politicilor şi reformelor structurale incluse în acordul cu FMI, s-au identificat sume suplimentare ce au permis creşterea deficitului bugetar, respectând ţinta limită de 3% în relaţia cu Uniunea Europeană şi respectând angajamentul cu FMI", a declarat Georgescu sâmbătă seară, după mai bine de 12 ore de negocieri cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.

El a menţionat că cele două măsuri ar urma să fie incluse într-o ordonanţă de urgenţă care va fi emisă până la 25 mai. "Legea va fi emisă, practic va fi ordonanţă de urgenţă, până la 25 mai pentru că, potrivit cadrului juridic existent, trebuie să acorzi asemnea drepturi către persoanele fizice cu mai mult de şase luni înainte de data alegerilor generale. Aşa încât până la 25 mai va fi emis acest act normativ care permite, aşa cum v-am spus, majorarea veniturilor salariaţilor bugetari şi ale pensionarilor. În acea lege vom găsi mai multe detalii, pentru că aici n-am avut posibilitatea, neavând la dispoziţie datele şi specialiştii care lucrează în Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, deci veţi găsi şi vom găsi datele care spun mai mult decât v-am spus eu în acest moment", a afirmat Georgescu.

Georgescu a ţinut să sublinieze că discuţiile cu organismele financiare internaţionale s-au încheiat cu succes, ceea ce reprezintă o angajare fermă a guvernului Ponta pentru continuarea reformelor, pentru continuarea politicilor marcroeconomice vizând asigurarea stabilităţii economice şi financiare a ţării.

Daniel Chiţoiu, ministrul desemnat al economiei, Mariana Câmpeanu, ministrul desemnat al muncii, Vasile Cepoi, ministrul desemnat al sănătăţii, Dan Nica, ministrul desemnat la comunicaţii şi Titus Corlăţean, ministrul desemnat la justiţie sunt câţiva dintre membrii cabinetului Ponta care s-au perindat sâmbătă la negocierile care s-au derulat cu finanţatorii internaţionali la BNR.

Vineri, după negocieri de aproximativ opt ore, nu s-a ajuns la discuţii pe tema structurii bugetului general consolidat şi la problema salariilor, aceste subiecte fiind amânate pentru sâmbătă. În prima parte a zilei de vineri s-au discutat probleme de politică fiscală, unde Florin Georgescu a fost însoţit de diverşi miniştri desemnaţi, precum şi de reprezentanţi tehnici, iar după ora 16:00 s-a trecut la discuţii pe marginea politicii monetare şi stabilităţii financiare, acestea din urmă fiind purtate de o delegaţie a BNR condusă de guvernatorul Mugur Isărescu, după cum a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

Georgescu şi-a exprimat speranţa, vineri seară, că FMI şi CE vor arăta înţelegere faţă de solicitări, întrucât propunerile părţii române "nu vin să arunce în aer deficitul bugetar" şi nu pun în pericol stabilitatea financiară.