Hidra cu zece capete de la Hidroelectrica: vor ieşi la iveală contractele preferenţiale?

După 12 ani de secrete, contractele preferenţiale pe care toţi directorii Hidroelectrica, cu sprijinul fiecărui guvern, le-au semnat, ar putea ieşi la iveală, cu sprijinul Comisiei Europene, care săptămâna trecută a început cinci investigaţii pe tema acestor contracte, suspectând un ajutor de stat generalizat acordat companiilor care cumpără energia de la Hidroelectrica. Mai mult, Comisia Europeană spune că are indicii că statul a influenţat compania să încheie contractele.

Primele contracte directe au fost semnate de producătorul de energie în 2001 cu Azomureş, Casirom Turda, Lafarge şi Alro. Dintre aceşti primi băieţi deştepţi, doar Alro a mai rămas legat de firele electrice ale Hidroelectricii. 1,8 mld. lei (peste 430 mil. euro) a fost valoarea totală a contractelor directe ale Hidroelectrica în 2010. Valoarea contractului semnat cu Alro a fost de 348,8 milioane de lei, cel mai mare contract individual al Hidroelectrica în 2010. Hidroelectrica mai are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei. Pe lângă Alro, băieţii deştepţi care se adapă din lacurile companiei de stat sunt Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România. Aceste 10 companii cumpără 70% din producţia de energie a Hidroelectrica, pe care apoi o revând în piaţă.

Deşi problemele legate de energie sunt în primul rând politice, ghimpele acestor contracte directe stă mai mult în coasta presei decât în cea a politicienilor sau a directorilor numiţi politic care s-au perindat la conducerea Hidroelectrica. Presa din România, şi nu numai, a scris sute de articole pe acest subiect. Toţi directorii generali ai Hidroelectrica din 2005 încoace au spus că aceste contracte sunt benefice companiei, fiind singurul atu pe care îl au în relaţia cu băncile atunci când trebuie să se împrumute pentru a face investiţii. De asemenea, toţi miniştrii economiei, minister care deţine pachetul majoritar de acţiuni al acestei companii, au blamat, pe de o parte, aceste contracte, dar le-au şi perpetuat prin lipsa de acţiune.

Ca de obicei, problema se rezolvă - sau este creată impresia că se rezolvă - prin peticeală. De la Codruţ Şereş, fostul ministru al economiei (acuzat de trădare), există un ordin de ministru care spune că toţi producătorii de electricitate controlaţi de stat sunt obligaţi să vândă energia disponibilă exclusiv prin bursa de energie OPCOM. Adică să vândă energia transparent, situaţie în care toată lumea ar şti numele beneficiarilor, cantităţile pe care aceştia le cumpără şi preţul de achiziţie. Acest ordin, emis pentru prima dată în 2006, a fost perpetuat şi de succesorii lui Şereş, adică Varujan Vosganian, Adriean Videanu, Ion Ariton şi Lucian Bode. Ordin pe care însă nu prea îl respectă nimeni. De ce? Simplu, pentru că nimeni nu are energie disponibilă, fiind deja promisă şi vândută bilateral prin contracte cu clauze secretizate.
Investigaţiile declanşate de Comisia Europeană săptămâna trecută sunt în curs, urmând ca în alte două săptămâni Comisia să prezinte public informaţii privind aceste investigaţii. Până atunci, tot ce putem face e să ne imaginăm ce s-ar putea întâmpla.

Ar fi trei scenarii. În primul, nu se întâmplă nimic, iar toţi băieţii deştepţi îşi păstrează privilegiile. Nu ar mira pe prea mulţi dacă s-ar întâmpla aşa. Obişnuiţi cu opacitatea companiilor de stat în România, un astfel de deznodământ ar smulge poate un suspin din pieptul celor care aşteaptă drenarea mlaştinii, o scurtă perioadă de resemnare şi atât.

O a doua variantă este cea în care se vor rezilia unele contracte. Este poate cea mai plauzibilă situaţie. Deşi sistemul este refractar la schimbare şi mulţumit cu starea sa actuală, un exemplu trebuie dat, fie şi doar pentru că acest lucru a fost cerut de FMI şi CE. Nu că în România ar conta prea mult ce spun FMI şi CE, dar situaţia este specială, întrucât deocamdată ele ne creditează. Unele voci din fundal spun că vor fi reziliate cele mai multe dintre aceste contracte.

În fine, în cea de-a treia variantă vor fi reziliate toate contractele, iar Hidroelectrica va vinde energie doar pe bursă, în mod transparent. Pare să fie cea mai improbabilă situaţie. Chiar şi când puterea se schimbă, relaţiile interumane conectate la conturile bancare sunt mai puternice decât siglele partidelor.

Cum ar arăta piaţa energiei fără băieţi deştepţi? În România, 50% din consumul de energie este reglementat, adică se vinde la preţuri stabilite de stat pentru protejarea consumatorilor captivi de preţurile în creştere. Restul este la liber, pe aşa-zisa piaţă concurenţială, iar din acesta jumătate este acaparat de aceste contracte bilaterale ale Hidroelectrica. La un calcul simplu, un sfert din piaţa comercializării energiei electrice este revendicată de băieţii deştepţi. Eliminarea contractelor bilaterale şi transparentizarea modului cum Hidroelectrica îşi vinde electricitatea ar pune pe piaţă mai multă energie la preţuri mai avantajoase pentru consumatori. Un deziderat cu care orice politician se azvârle în talk-show-uri la televizor şi un obiectiv al evoluţiei societăţii. Dar chiar se vrea acest lucru? Deocamdată, cel care ne-ar putea răspunde la întrebarea asta este premierul desemnat Victor Ponta.

Cei mai mari (prin cantităţile de energie consumate) şi care vociferează cel mai mult beneficiari ai energiei ieftine de la Hidroelectrica sunt Alro şi ArcelorMittal Galaţi. Ambele companii au spus, de mai multe ori, că fără această energie ele nu ar supravieţui şi ar fi masiv dezavantajate în competiţia europeană şi mondială de pe pieţele pe care activează fiecare în parte. Ambele companii au spus, de nenumărate ori, că fără această energie ar fi forţate să dea oameni afară, să închidă unităţi de producţie, să-şi restrângă activitatea şi implicit producţia, iar de aici ar pierde inclusiv statul, pentru că ar încasa mai puţine taxe şi impozite. De câteva luni însă ArcelorMittal nu mai are contract direct cu Hidroelectrica. Totuşi, combinatul de la Galaţi încă funcţionează. Se poate trage vreo concluzie?

Sarcina soluţionării cumva a acestei probleme va rămâne noului Guvern. Poate că pare lipsit sau nu de importanţă, dar aceste contracte au început să fie semnate pe vremea când PSD conducea ţara.