Mesajul de adio al lui Franks la despărţirea de România:regrete pentru esecuri si sfaturi de continuare a reformelor

Autor: Mihaela Claudia Medrega 10.05.2012

Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI, părăseşte România cu sentimentul realizării unor progrese, dar şi cu păreri de rău pentru unele eşecuri cum ar fi întârzierea privatizărilor şi a numirii managerilor privaţi la companiile de stat, în timp ce eternele arieratele rămân o mare problemă pentru România.

"Sunt bucuros că multe lucruri au fost realizate, dar ştiu cât de multe lucuri au rămas de făcut. În ciuda reducerii aspectelor vulnerabile, provocările nu au dispărut şi mai sunt încă necesare reforme. A fost pentru mine o onoare şi o plăcere să lucrez cu România în ultimii trei ani şi jumătate", a spus Franks la ultima conferinţă de presă în calitate de negociator-şef al Fondului pentru România.

Ca şi în anii trecuţi, Franks s-a dovedit foarte înţelegător cu autorităţile având în vedere suprapunerea misiunii FMI cu o situaţie politică internă tensionată ca urmare a căderii guvernului Ungureanu în Parlament. Dacă în preajma alegerilor prezidenţiale din 2009 Franks a acceptat să facă vizite extraordinare la Bucureşti şi, ulterior, a decis să stabilească durata acestora în coordonare cu mişcări politice precum înlocuirea lui Emil Boc cu Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de premier, de această dată şeful misiunii FMI nu a părăsit România, acceptând să poarte negocieri-maraton cu membrii unui guvern care nu era încă aprobat de Legislativ.

Jeffrey Franks a venit în ultimii trei ani trimestrial la Bucureşti să vadă ce au mai făcut autorităţile române din angajamentele asumate prin programele stand-by.

La categoria rezultate favorabile ale acordurilor cu FMI Franks a amintit stabilitatea macro, creşterea rezervei valutare a BNR, constituirea unui buffer consistent de lichidităţi la Finanţe, dar şi ajustarea deficitului bugetar. În cazul absorbţiei fondurilor europene, progresele sunt minime, după cum constată şi oficialul Fondului.

Cum rămâne cu salariile

Cea de-a cincea misiune de evaluare a FMI şi ultima pe agenda lui Franks - care în perioada următoare se va ocupa de Asia - a avut ca miză particulară proiectul politic de reîntregire a salariilor bugetarilor, care au fost tăiate cu 25% la jumătatea anului 2010 cu acordul Fondului. Concesia FMI a fost doar parţială, fiind acceptată o majorare a salariilor într-o primă etapă cu 8% în luna iunie în condiţiile unei creşteri uşoare a deficitului bugetar, o "formulă mai prudentă decât o recuperare completă a salariilor de la mijlocul acestui an".

"Dat fiind mediul economic precar, am convenit cu autorităţile să permitem o uşoară relaxare a ţintei de deficit cash, de la 1,9 la 2,2% din PIB. Noua ţintă va disponibiliza o mică sumă care va permite implementarea iniţiativelor guvernului. Suma disponibilă nu va fi suficientă pentru a permite recuperarea totală imediată a salariilor, cât şi a contribuţiilor plătite de pensionari. Ceea ce rămâne până la recuperarea totală la salarii urmează să fie acordat anul următor", a afirmat Franks.

Când a fost întrebat dacă intenţia Guvernului este de a aplica cea de-a doua majorare a salariilor în decembrie, cu realizarea plăţilor în ianuarie 2013, Franks a spus că aşa a înţeles din declaraţiile oficialilor români. "Nu este nicio contradicţie între ce am spus eu şi intenţia Guvernului. Dacă se măreşte salariul în decembrie, creşterea se va simţi în 2013."

Cât despre intenţia noului Guvern de a reduce TVA pentru anumite sectoare sau produse, Franks a amintit că FMI nu încurajează, ca principiu, cotele diferenţiate de TVA, având în vedere că nu are efecte benefice pentru consumatori, întrucât duce adeseori la evaziune.

După primul acord cu FMI, parafat în 2009 şi finalizat în primăvara anului 2011, marea dezamăgire a lui Jeffrey Franks era faptul că economia nu a revenit pe creştere, însă acum se profilează din nou revenirea economiei în recesiune. Consolidarea creş­terii economice este obiectivul principal al noului program cu FMI şi Comisia Europeană, de tip preventiv, parafat anul trecut. Prognoza FMI pentru acest an este o creştere economică de 1,5%.

Arieratele cresc din nou

Pe parcursul primului acord, Franks s-a remarcat printr-o anumită flexibilitate în negocierile cu autorităţile române, susţinând în mod constant acordarea de derogări pentru neîndeplinirea ţintelor legate de reducerea arieratelor, însă acum şeful misiunii FMI s-a arătat dezamăgit de creşterea arieratelor la nivel central şi local după un an de progrese solide. "Pentru prima dată în acest acord arieratele la nivel central şi local au crecut şi ţintele nu au fost atinse. După un an de progrese solide, arieratele au reînceput să crească. Poate să fie o consecinţă a creşterii presiunilor pre-electorale legate de cheltuielile de capital. Dar este vorba şi de o manifestare a excesului de cerere din sectorul sanitar ce depăşeşte nivelul resurselor disponibile. Pentru a ţine cheltuielile sub control este nevoie de o monitorizare şi auditare atentă a cheltuielilor destinate spitalelor. Perioadele de plată a facturilor sunt extrem de lungi şi trebuie reduse."

Provocările sunt mari şi la nivelul companiilor de stat în privinţa reducerii arieratelor.

Derapaje la privatizări şi progrese 0 la managerii privaţi la companiile private

Franks este nemulţumit şi de întârzierea privatizărilor şi de tergiversarea numiri managerilor privaţi la companiile de stat.

"Continuă derapajele faţă de calendarul privatizărilor în contextul în care mai multe licitaţii au eşuat din raţiuni ce ar fi putut fi prevenite. Acesta este un semn de slăbiciune în angajamentul României faţă de reformele structurale", a avertizat Franks.

Cât despre "bijuteriile coroanei" - acele companii publice mult mai puţin profitabile decât ar trebui să fie din cauza ineficienţei şi chiar a corupţiei, Franks spune că necesită investiţii de miliarde de euro în anii următori, astfel că banii trebuie să vină sectorul privat deoarece statul "nu are aceşti bani".

Cu părere de rău, Franks a spus şi că nu s-au facut progrese corespunzătoare în privinţa asigurării unui management privat la companiile de stat. În plus, a amintit că a auzit de existenţa unor încercări de manipulare, prin angajarea unor persoane "motivate politic".

Ce a spus Franks la ultima misiune în România