Conferinţă ZF: Sistemul fiscal trebuie gândit să aducă creştere economică, nu numai bani la buget

Deficitul bugetar a fost ţinut sub control în anii de criză, însă economia are nevoie şi de măsuri fiscale, de anumite facilităţi, de reducerea birocraţiei, pentru o relansare sustenabilă. România rămâne una dintre ţările europene cu una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor în PIB, de 31-32%, în timp ce nivelul minim al evaziunii fiscale este estimat la circa 10% din PIB.

El a arătat că atunci când se gândesc politici şi strategii fiscale este necesară corelarea nivelului taxelor cu nivelul de dezvoltare economică, iar eradicarea evaziunii fiscale ar trebui să fie o ţintă strategică a oricărui guvern.

Toată lumea vorbeşte de evaziunea fiscală şi o "combate", dar aceasta continuă să rămână o necunoscută şi o gravă piedică în calea creşterii veniturilor bugetare. Fostul şef al Fiscului Sorin Blejnar recunoaştea că nu ştie cât este evaziunea fiscală în România, după mai bine de trei ani petrecuţi la conducerea ANAF, însă a indicat un nivel al acesteia de 25-30% din PIB.

Ionel Blănculescu, secretar executiv al Consiliului de Afaceri de pe lângă Guvern, a spus că o problemă foarte importantă este interconectarea sistemelor informatice, inclusiv a caselor de marcat. Domeniul petrolier, alcoolul şi agricultura sunt principalele domenii unde se înregistrează un nivel ridicat al evaziunii fiscale, estimată în intervalul 13-18 mld. de euro.

În condiţiile crizei pentru a aduce mai mulţi bani la buget s-au intensificat controalele Fiscului la contribuabili.

Prezentă la conferinţa ZF, Ramona Jurubiţă, tax partner KPMG a adus în discuţie faptul că deciziile Curţii de Justiţie a UE pot fi folosite pentru soluţionarea litigilor cu autorităţile fiscale.

Mirela Păunescu, reprezentant ACCA, organizaţia contabililor profesionişti, a spus că există multe litigii legate de modul de impozitare în cazul com­paniilor care au folosit alternativa participării salariaţilor la profit.

Dan Schwartz, managing partner RSM Scot

• Poblema evaziunii fiscale este atât de importantă încât a fost considerată un element de luat în calcul atunci când discutăm despre siguranţa naţională. Problema evaziunii fiscale trebuie să fie abordată la nivel conceptual. Se discută despre venituri la buget fără să se pună problema de fond. Evaziunea fiscală este o problemă pentru bugetul statului sau este o problemă mai întâi pentru mediul de afaceri? Pentru a discuta serios şi profesionist despre evaziunea fiscală trebuie să plecăm de la cauzele care o generează.

• Cea mai importantă cauză a evaziunii fiscale nu este dorinţa omului de a câştiga mulţi bani fără a plăti taxe. Oamenii nu sunt prin natura lor nişte infractori, ci sunt corecţi şi cinstiţi. Dar sunt puşi în faţa unei supraimpozitări generatoare pentru mare parte a populaţiei de motive serioase de eludare a taxelor şi de fraudare a legislaţiei fiscale.

• Legislaţia privind evaziunea fiscală este extrem de sumară, nu este bine conturată şi lasă loc de interpretări. Nu găsim o definiţie clară a conceptului de evaziune fiscală.

• Cu cât există mai multă birocraţie, cu atât şansa evaziunii fiscale creşte. O altă cauză a evaziunii fiscale este corupţia la autoritatea fiscală, identificată chiar de conducătorii ei. Când s-a vorbit despre elemente de corupţie în ANAF, normal ar fi fost să fie prezentate şi măsuri pentru a reduce corupţia în sistem.

• În zona de control, o problemă serioasă pe care ANAF o are este că nu există suficienţi agenţi fiscali şi cei care există nu au un nivel de pregătire suficient de ridicat pentru a face faţă unor probleme complexe;

• O altă cauză esenţială a evaziunii fiscale este lipsa unei mentalităţi fiscale la nivelul contribuabililor. Oamenii nu obişnuiesc să plătească taxe, iar cauzele provin din perioada de dinainte de revoluţie. În ultimii 20 de ani pentru mulţi evaziunea fiscală a fost sport naţional. Trebuie analizată şi calitatea şi cantitatea serviciilor publice pe care plătitorii de taxe le primesc.

• Este necesară informatizarea totală a sistemului de colectare a taxelor pentru limitarea relaţiilor personale între contribuabili şi fiscalişti.

• Un element esenţial în reformarea ANAF, dacă va fi pusă în practică, este reducerea numărului de administraţii fiscale; cu cât mai puţine, cu atât mai bine; acum există un aparat birocratic foarte mare generator de costuri şi de ineficienţă.

• vaziunea fiscală este o problemă în primul rând pentru mediul de afaceri. Faţă de un contribuabil corect un evazionist fiscal derulează afaceri în condiţii de concurenţă neloială.

Ionel Blănculescu, secretar executiv al Consiliului de Afaceri de pe lângă Guvern

• Pe plan naţional şi internaţional s-au conturat două dimensiuni: austeritate (susţinută de politicienii de dreapta care pierd în Europa) şi creştere economică (asociată cu mişcări de centru stânga ce ajung la putere). Vom analiza un model mixt. Nu putem să întoarcem spatele austerităţii.

• Stabilitatea macroeconomică trebuie să existe pe fondul relansării economiei.

• Prin crearea Consiliului Consultativ am urmărit să nu dublăm guvernul, să ne transformăm în guvern din umbră. Prefer ca acest Consiliu să rămână numai la nivelul primului ministru, nu la nivelul guvernului.

• Am creat trei grupuri de lucru care vin în întâmpinarea priorităţilor din economia naţională: fiscalitate şi evaziune fiscală, atragerea de fonduri europene şi relansarea creşterii economice;

• Legislaţia holdingului este un subiect foarte important. S-a dezbătut prea mult. Există un proiect de lege în Parlament. Trebuie să ajungă în realitatea noastră.

• Este o problemă foarte importantă interconectarea sistemelor informatice, inclusiv a caselor de marcat.

• Reducerea TVA se poate aplica corelativ şi nu de azi de mâine, ci de la un moment tactic definit.

Mirela Păunescu, reprezentant ACCA, cadru didactic ASE

• Participarea salariaţilor la profit - După 2011, singurele scutiri sunt cele care vizează "sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz, precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de management, potrivit legii". Se calculează CAS şi sănătate, dar celelalte sunt exceptate.

• Companiile care au folosit alternativa participării salariaţilor la profit au distribuit sume mari. Există litigii legate de modul de impozitare.

• Stock option plan - impozitare pentru companie - Începând cu 1 ianuarie 2012, sunt deductibile cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea sunt impozitate la nivelul persoanei fizice. Trebuie impozitate în opinia noastră la nivelul persoanei fizice.

• Nu se cuprind în baza de impozitare pentru contribuţiile sociale costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii familiilor acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

• Diferenţa între România şi alte ţări o fac inspecţiile fiscale şi modul în care este scrisă legea şi poate fi interpretată.

Florin Gherghel, Head of Tax Department, Noerr Finance & Tax

• O companie care are sediul activităţii economice în afara României se consideră că este stabilită în România dacă are un sediu fix în România, respectiv dacă dispune în România de suficiente resurse tehnice şi umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii impozabile.

• Faptul că dispune de un cod de înregistrare în scopuri de TVA nu este suficient pentru ca un sediu să fie considerat sediu fix.

• Curtea Europeană de Justiţie a stabilit că prezenţa permanentă a resurselor tehnice şi a celor umane este obligatorie pentru a se stabili dacă există sau nu un sediu fix.

• O persoană impozabilă care are sediul activităţii economice în afara României şi care are un sediu fix în România este considerată persoană nestabilită în România pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate la care sediul fix de pe teritoriul României nu participă.

• Locul prestării serviciilor şi persoana obligată la plata TVA sunt condiţionate, în unele tranzacţii, de existenţa sau inexistenţa unui sediu fix al unei companii străine în România. Sediul permanent reprezintă locul de desfăşurare a activităţii de către un nerezident.

• Termenul de permanenţă presupune o durată neîntreruptă în timp a sediului fix, care să ofere posibilitatea prestării regulate de servicii sau pentru primirea şi utilizarea de servicii.

• Persoanele juridice străine ce fac activitate prin intermediul unui sediu permanent în România au obligaţia de a plăti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.

Ramona Jurubiţă, tax partner KPMG

• Deciziile Curţii de Justiţie a UE sunt folosite pentru soluţionarea litigiilor cu autorităţile fiscale sau pentru înţelegerea modului în care sistemul comun de TVA este menit să funcţioneze; pot să fie formulate sesizări către Comisia Europeană cu privire la nerespectarea de către România a principiilor dreptului comunitar în materie fiscală.

• Speţele frecvente în România sunt: exercitarea dreptului de deducere a TVA în cazul proiectelor care nu se mai finalizează, aplicarea scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri, determinarea serviciilor supuse cotei standard de TVA sau a scutirii pentru serviciile din domeniul financiar - bancar, solicitarea de penalităţi de la autorităţile fiscale pentru rambursarea cu întârziere a TVA de recuperat, precum şi aplicarea principiului certitudinii impunerii şi aşteptării legitime.

• Având în vedere că perioada de rambursare a TVA în România este de 45 de zile de la depunerea cererii, dar se poate prelungi până la emiterea raportului de inspecţie fiscală această decizie poate oferi baza unei cereri de dobânzi de la autorităţi.

• Serviciile financiar-bancare sunt scutite de TVA, în cazurile specifice prevăzute de CF, dar scutirile trebuie interpretate restrictiv.

• De reducerea TVA ar trebui să ne asigurăm că beneficiază cei cu venituri reduse. Este o măsură foarte bună care trebuie să fie luată în corelaţie cu alte măsuri. TVA poate să fie majorată la produsele cu cerere inelastică pe care cei cu venituri mari oricum le cumpără. Putem majora TVA la 27% la produsele de lux.