Victor Ponta: Creşterea economică de 1,5% nu este suficientă, trebuie să găsim şi alte pieţe decât cele ale UE

Premierul Victor Ponta rămâne cu speranţa ca ţinta de creştere economică de 1,5%, în 2012, să se dovedească realistă şi crede că un nivel optim al avansului PIB, pentru ca România să-şi poată rambursa măcar datoriile, ar trebui să fie de cel puţin 3%, dar dă asigurări: chiar şi cu o creştere slabă, deficitul bugetar nu va depăşi 3% din PIB pe ESA.

Noul guvern al USL a negociat cu FMI creşterea cu 0,3% a deficitului pe cash, de la 1,9% din PIB la 2,2%, pentru a putea susţine, într-o primă fază, majorarea cu 8% a salariilor bugetarilor în acest an. În aceeaşi vreme, Comisia Europeană a redus săptămâna trecută prognoza de creştere economică a României de la 1,6% la 1,4% (2,1% în prognoza din toamnă), iar o încetinire a economiei sub pragul de prognoză (menţinut de FMI la 1,5%) ar pune probleme de realizare a veniturilor bugetare şi, deci, de ţinere în frâu a deficitului. Dar premierul spune că deficitul de 3% pe ESA stabilit deja este bătut în cuie pentru că nu există altă variantă.

De unde vor veni atunci banii pe care guvernul trebuie să-i cheltuiască pentru a-şi îndeplini angajamentele urgente (ma­jorarea salariilor şi returnarea banilor reţinuţi pensionarilor) şi, mai apoi, în perspectivă, pentru a acoperi golurile din buget ca urmare a scăderii cotei CAS şi a impozitului pe salariile mici, măsură pe care guvernul USL o are în program începând cu 2013, în cazul în care rămâne la guvernare după alegerile din toamnă?

Premierul spune că vor fi tăiate cheltuieli din altă parte. Pentru restituirea cotei CASS reţinută pensionarilor cu pensii peste 740 de lei se vor recupera banii daţi primăriilor PDL de fostul guvern, în jur de 300 mil. lei, se vor restrânge cheltuielile cu deplasările externe şi achiziţiile. Pentru majorarea salariilor cu 8% s-a negociat deja cu FMI şi nu se va renunţa la această măsură nici dacă economia se înrăutăţeşte.

Cât despre scăderile de impozite pe salariile mici (o cotă de impozitare de 8% şi 12% pentru salariile mai mici şi cota de 16% pentru salariile medii şi mari), introducerea unei TVA diferenţiate pe produse agro-alimentare şi reducerea CAS cu cinci procente pentru angajatori, golurile ce vor fi înregistrate în buget ca urmare a acestor măsuri vor fi acoperite prin restrângerea altor cheltuieli.

Programul de guvernare al USL conţine toate măsurile de mai sus şi, la vremea în care el a fost lansat, estimarea a fost că va provoca un minus la buget de 4-5 mld. euro. Dar liderii USL au susţinut că reducerea veniturilor bugetului consolidat va fi contrabalansată de tăierea cu 50% a cheltuielilor guvernului cu bunurile şi serviciile, ceea ce ar însemna 4 mld. euro, având în vedere că cheltuielile anuale ale statului cu bunurile şi serviciile sunt între 3,5 şi 4 mld. euro. "De la 1 ianuarie 2013, ne dorim impozitarea pe trei trepte: 16%, pentru societăţile comerciale şi persoanele cu venituri medii, iar pentru cei cu venituri foarte mici vom încerca aplicarea celorlalte două cote, de 12% şi 8%, Va fi, dacă vreţi, o cotă socială, iar efectul pe buget este unul negativ. Vor fi însă şi măsuri cu impact pozitiv asupra bugetului, în primul rând terminăm pentru totdeauna cu povestea Fondului de rezervă al guvernului folosit pentru finanţarea diverselor acţiuni. Nu îl desfiinţăm, dar va fi folosit numai pentru situaţii de urgenţă, conform prevederilor legale, nu pentru finanţarea o dată la două luni a propriilor primari şi preşedinţi de consilii judeţene", a spus Ponta la PRO TV.

Premierul admite însă că principala problemă rămâne creşterea economică şi că este greu să te dezvolţi cu creşteri de 1,5%.

Dar nu sunt imposibile creşteri mai mari, afirmă el, chiar dacă contextul este nefavorabil, cu o piaţă a exporturilor care depinde în mod covârşitor de pieţele din UE unde semnele revenirii întârzie să apară.

Există potanţial, crede premierul, chiar dacă vremurile de aur nu se mai întorc curând: o administraţie mai eficientă, venituri mai mari din agricultură şi energie şi un climat de afaceri care să favorizeze crearea locurilor de muncă.

"Mai greu va fi să mai prindem vremurile de aur din 2001-2008. (...) Dependenţa de exporturile către ţări din Uniunea Europeană este punctul nostru slab, dacă reuşim prin politici guverna­mentale şi prin inteligenţă diplomatică să deschidem alte pieţe decât Uniunea Europeană pentru exporturile româneşti, atunci acel obiectiv devine realist."

Premierul a anunţat, în acest context, că intenţionează să efectueze anul acesta o vizită în China după ce, la începutul lunii iunie, la Bucureşti va fi organizată o reuniune cu mai mulţi prim-miniştri din state ale UE, precum Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, cu tema legată de sprijinul financiar al UE pentru perioada 2014-2020.

Premierul a mai anunţat că nu va mai permite ca bugetele locale să întindă mâna la guvern şi că nu va mai da niciun leu de la bugetul de stat pentru un proiect care poate fi finanţat din fonduri europene.

De asemenea, el a arătat că guvernul a decis să oprească în totalitate Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), anulând finanţarea lucrărilor incluse în acest program atât pentru acest an (1 mld. lei), cât şi pentru perioada viitoare, numind contractele pe acest program drept "dubioase".

Când a fost anunţat de Elena Udrea, fostul ministru al dezvoltării, acest program a fost aspru criticat de opoziţie pentru că mare parte din bani pentru lucrările efectuate urma să fie achitaţi după alegeri. Opoziţia a susţinut că programul, prin care urma să fie reabilitaţi 10.000 de km de drumuri locale, să fie construite reţele de apă şi canalizare, creşe şi grădiniţe este unul electoral pentru că puterea construieşte acum, iar banii sunt decontaţi de guvernul viitor. Anul acesta guvernul alocase programului 1 mld. lei (220 mil. euro), iar în total, el ar fi urmat să însemne 4 mld. euro.

Ce a spus premierul

• Guvernul nu va renunţa la a efectua a doua etapă de majorare a salariilor în sectorul bugetar nici dacă situaţia economică se va înrăutăţi în semestrul II al anului, ci va tăia în acest caz din cheltuieli la alte capitole.

• Guvernul vrea să recupereze 250-300 milioane lei de la primăriile PDL care au primit bani de la guvernul Ungureanu şi va restrânge cheltuielile cu achiziţii şi deplasări externe, pentru a asigura fondurile aferente restituirii către pensionari a cotei de CASS percepute ilegal.

• Guvernul a oprit în totalitate Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), anulând finanţarea lucrărilor incluse în acest program atât pentru acest an (1 mld. lei), cât şi pentru perioada viitoare.

• Introducerea cotelor diferenţiate de impozitare pe salariu, reducerea CAS la angajator şi aplicarea unei TVA diferenţiate la produse agroalimentare, începând cu anul viitoru vor avea efect negativ asupra bugetului, care va fi însă acoperit prin restrângeri de cheltuieli inclusiv ale fondului de rezervă la dispoziţia Guvernului.

• Guvernul va anunţa, până la sfârşitul lunii iunie, un nou nivel al redevenţelor pentru sectorul energetic, deoarece România încasează doar 4% în condiţiile în care media europeană presupune o redevenţă de peste 20%.

• Preşedintele Traian Băsescu ocupă prima poziţie a ţării, dar face lobby în favoarea unei companii private în proiectul Roşia Montană, deşi un proiect de asemenea anvergură nu trebuie realizat prin lobby politic.

• Guvernul analizează varianta de a transfera acţiuni ale Cupru Min către Consiliul Judeţean Alba, urmând ca autoritatea locală să atragă de la UE fondurile necesare investiţiilor de mediu în cadrul companiei pentru că singură aceasta nu se califică pentru fondurile UE.

• Noul preşedinte al ANAF, Şerban Pop, numit de fostul guvern Ungureanu, va fi menţinut în funcţie dacă îndeplineşte criteriile de performanţă.

Daniel Dăianu, consilier de stat pe probleme economice al premierului

Daniel Dăianu (59 de ani), fost ministru de finanţe (şi consilier economic al preşedintelui PSD Victor Ponta în ultimele două luni), a fost numit la sfârşitul săptămânii în postul de consilier de stat pe probleme economice al premierului Victor Ponta.

Doctor în economie, Dăianu a fost ministru al finanţelor între 1997 şi 1998, iar între 1997 până a fost numit ministru a fost economist-şef al BNR.

Fost profesor la Academia de Ştiinţe Economice, actualmente profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Dăianu este un economist cu convingeri liberale care a fost între 2007 şi 2009 deputat în Parlamentul European din partea PNL. A demisionat atunci din Consiliul de Supraveghere al BCR. În 2009 însă noua echipă din PNL condusă de Crin Antonescu, care înlocuise echipa lui Călin Popescu-Tăriceanu, nu l-a mai pus pe lista electorală la europarlamentare. În octombrie 2009, Dăianu a încercat să revină la BNR, candidând ca independent pentru funcţia de membru în Consiliul de Administraţie, dar nu a găsit sprijin în Parlament.

Între 1976 până în septembrie 1978, el a lucrat la Direcţia de Informaţii Externe (DIE), din MAI.

Liviu Voinea, secretar de stat la Ministerul Finanţelor

Economistul Liviu Voinea (37 de ani) va fi numit secretar de stat la Ministerul Finanţelor, acesta lucrând şi în prezent la programul economic al Guvernului, a anunţat ieri premierul Victor Ponta, la emisiunea "După 20 de ani" la PRO TV.

"Am lucrat şi lucrez în continuare la programul economic al Guvernului cu Liviu Voinea, care va fi secretar de stat la Ministerul Finanţelor", a spus Ponta.

Numele lui Liviu Voinea a fost vehiculat şi ca posibil ministru de finanţe în guvernul Ponta.

Liviu Voinea este conferenţiar universitar la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, şi profesor asociat la Academia de Studii Economice (ASE), Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale.

A obţinut diploma de MBA a Universităţii Stockholm, în 1998, şi titlul de doctor în economie, în 2000, la Academia de Studii Economice. A lucrat la diferite proiecte internaţionale pentru Banca Mondială, Comisia Europeană sau OCDE. El va fi numit la Ministerul de Finanţe după ce o vreme a fost consilier al preşedintelui PSD Victor Ponta.