Cum a pierdut JP Morgan, cea mai mare şi mai profitabilă bancă americană, 17,5 miliarde de dolari într-o săptămână
JP Morgan a pierdut în total 17,5 miliarde de dolari săptămâna trecută, acesta fiind rezultatul undelor de şoc trimise pe pieţe de anunţarea surprinzătoare a unei pierderi de două miliarde de dolari cauzată de investiţiile uriaşe eşuate făcute de traderul supranumit "Balena de la Londra". Pierderea ar putea creşte la trei miliarde de dolari, iar anunţul a şters peste 9% din capitalizarea de piaţă a celei mai mari şi profitabile bănci americane, scrie Forbes.
Pierderile apar în contextul în care băncile americane militează pentru relaxarea reglementărilor tranzacţiilor pe care le fac cu propriii bani.
Anunţul făcut de directorul executiv al JP Morgan Jamie Dimon vine după ce luna trecută The Wall Street Journal a scris că mai multe fonduri de hedging pariază împotriva poziţiilor uriaşe luate de un trader al băncii, "Balena din Londra", pe derivate pe bonduri corporate. Presa scria la acea dată că investiţiile sunt atât de mari, încât înfluenţează substanţial piaţa de profil.
"Situaţia aceasta ne face de ruşine. Au fost multe erori, multă superficialitate şi greşeli de judecată. Au fost erori ieşite din comun", a spus Dimon, cerându-şi scuze într-o conferinţă cu analiştii organizată ad-hoc.
Ce s-a întâmplat
JP Morgan a decis să investească pe un segment foarte obscur al pieţei derivatelor, însă datorită dimensiunii uriaşe a investiţiei, fondurile de hedge au depistat identitatea jucătorului şi au făcut pariuri împotriva bănci. Aceste pariuri continuă să le aducă bani fondurilor pe socoteala JP Morgan, potrivit The New York Times.
Responsabil cu investiţia nereuşită este Biroul Principal de Investiţii al băncii. Acesta ia o parte din depozitele de 1.100 mld. dolari pe care banca nu ştie cum să le investească şi le tranzacţionează pentru a aduce profit. În 2009, biroul a înregistrat un profit record de 3,7 mld. dolari, cu 147% mai mult decât în anul anterior. Atunci, banca a pariat în acel an cu succes pe derivate ipotecare garantate de guvern. De atunci însă biroul pare să fi rămas fără inspiraţie şi, în goana după venituri, în primăvara anului trecut s-a orientat spre investiţii mai riscante. Analiştii biroului au observat că prima de asigurare contra defaultului companiilor dintr-un index al companiilor americane era mai mare decât cât ar fi costat cumpărarea de protecţie contra defaultului fiecăreia dintre aceste companii în parte. Astfel, biroul a anunţat marii brokeri de pe Wall Street că vrea să vândă asigurări pe acest index, care cuprinde companii precum Alcoa şi McDonald's. Dacă una dintre companii ar falimenta, JP Morgan ar plăti asigurarea, altfel ar încasa prima.
Iniţial, investiţia a dat randament pentru bancă şi pentru mai multe fonduri de hedging axate pe oportunităţi de credit, notează The Times. Până în ianuarie 2012, brokerii biroului au ajuns să comunice zilnic cu fondurile şi s-a aflat astfel că vânzătorul secret era Bruno Iksil, "Balena de la Londra" a JP Morgan.
Banca putea câştiga din acest pariu dacă preţul asigurării ar fi scăzut, fie deoarece companiilor din index le merge bine, fie dacă instituţia ar fi vândut asigurare atât de multă încât oferta ar fi depăşit cererea. În ianuarie şi februarie fondurile de hedging au realizat că din cauza lichidităţilor limitate JP Morgan va înceta să vândă mai multă asigurare. Astfel, fondurile au decis să parieze împotriva JP Morgan pentru a profita de creşterea primelor în urma corecţiei de pe piaţă.
Însă revenirea economiei americane a făcut ca investiţia să fie neprofitabilă pentru fonduri, în condiţiile în care ele plăteau prime de asigurare. De asemenea, fondurile au crezut că "Balena de la Londra" manipulează piaţa, provocându-le astfel pierderi. Cum indexul nu este supravegheat de autorităţi, fondurile şi-au anunţat suspiciunile agenţiei Bloomberg, în aprilie, ceea ce pare să fi speriat pe traderul londonez. JP Morgan a încetat să mai vândă asigurări, sentimentul privind economia a început să se deprime, iar indexul a crescut, ceea ce a profitat fondurilor.