Verestoy, ca martor în dosarul Rompetrol: În 2004, am cumpărat 70 mil. de acţiuni la companie

Autori: Ionut Muresan , Valentin Anghel 14.05.2012

Senatorul Verestoy Attila, audiat ca martor în dosarul Rompetrol, a declarat în instanţă, luni, că până în 2010 a achiziţionat 400 de milioane de acţiuni la diverse societăţi, printre care şi 70 de milioane de acţiuni Rompetrol, cumpărate în 7 aprilie 2004.

Verestoy s-a prezentat la Tribunalul Bucureşti purtând o orteză la picior şi sprijinindu-se într-o cârjă, după ce, în noiembrie 2011, a suferit un accident de circulaţie.

Senatorul UDMR nu a făcut declaraţii la intrarea în sala de judecată şi a stat jos pe durata audierii, avocatul său, Eugen Ostrovschi, motivând că Verestoy are dureri foarte mari.

"În decursul timpului, după 2004, am achiziţionat, printre alte acţiuni, acţiuni Rompetrol şi alte acţiuni care mi s-au părut folositoare pentru bunul mers al portofoliului. Faţă de valoarea de 300 de lei (lei vechi - n.r.) cât a fost prima achizţie, am mai achiziţionat la preţuri variabile până la 1.200 de lei (lei vechi) per acţiune şi, în 2010, am vândut întreg portofoliul cu 400 de milioane de acţiuni, valoarea medie a acţiunilor fiind de 500 de lei (lei vechi - n.r.). Am achizţionat din banii mei proprii, prin transfer bancar, iar banii erau rezultaţi din activităţi economice. În data de 7 aprilie 2004, am achizţionat 70 de milioane de acţiuni Rompetrol, adică 3% din totalul celor tranzacţionate în data respectivă, aceste acţiuni reprezentând 0,015% din totalul acţiunilor Rompetrol", a declarat, în faţa instanţei, Attila Verestoy.

Senatorul a precizat că preţul mediu la care a vândut întreg pachetul de acţiuni, după ce a achiziţionat în decursul timpului alte 300.000 de acţiuni, a fost de 300 de lei vechi per acţiune, iar societatea Kazmunai, către care a vândut întreg pachetul, i-a oferit pe acţiunile Rompetrol 740 de lei vechi, adică 74 de bani.

"Urmăresc şi acum bursa şi am văzut că preţul unei acţiuni RRC e în jur de 300 de ron. Sunt convins că participarea persoanelor fizice ca acţionari în societăţi este benefică pentru bunul mers al economiei", a mai spus Attila Verestoy.

Senatorul a declarat şi că a dat ordin unui broker, în 7 aprilie 2004, pentru a achiziţiona acţiuni Rompetrol, însă a cumpărat la un preţ "mult" peste cel mediu. "Am văzut din evidenţe că ordinul meu a fost executat după multe alte ordine, eram pe poziţia 590 de la începerea tranzacţiei, preţul meu de cumpărare a fost mult peste cel mediu", a spus senatorul.

Verestoy Attila fusese citat ca martor şi pentru 25 aprilie, însă atunci nu s-a prezentat la Tribunalul Bucureşti şi a trimis instanţei o adeverinţă medicală ce atesta imposibilitatea de prezentare, din cauza fracturii la gambă pe care a suferit-o în urma accidentului de anul trecut.

În septembrie 2006, omul de afaceri Dinu Patriciu a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol, pentru comiterea a şapte infracţiuni. El este învinuit şi de manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, coroborate cu prevederile unui articol din Legea 297 din 2004 privind piaţa de capital. O altă infracţiune imputată lui Patriciu este cea de dezvăluire de informaţii privilegiate, dar şi de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.

Alături de el, în acest caz mai sunt inculpaţi Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Ştefan Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Gabriel Miclăuş, Elena Albu şi Gabriela Victoria Anghelache.

Potrivit Parchetului, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată sub două aspecte: creanţa Libia (primele trei infracţiuni ale lui Patriciu, precum şi cele de care sunt acuzaţi Grama şi Bucşă) şi manipularea pieţei de capital.

Totodată, în octombrie 2008, fostul vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), Irina Mihaela Popovici, a fost trimisă în judecată de procurorii DIICOT pentru fals intelectual, favorizarea infractorului şi aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat.