Băncile cu acţionariat străin au traversat criza cu majorări de capital de 1,4 mld. euro

Băncile străine au adus anul acesta peste 300 mil. euro la capitalul subsidiarelor locale, iar volumul injecţiilor de capital efectuate pentru a combate efectele crizei asupra bilanţurilor se apropie rapid de un miliard şi jumătate de euro.

Majorările de capital raportate de băncile cu acţionariat străin de la începutul crizei însumează 1,4 mld. euro, banii fiind aduşi în cele mai multe cazuri pentru a acoperi pierderile din credite neperformante sau pentru ca băncile locale să se menţină în parametrii de solvabilitate impuşi de BNR şi doar rareori pentru a susţine ambiţiile de creştere ale băncilor.

Cei mai mulţi bani au intrat în capitalurile băncilor în 2010, când criza se afla la apogeu şi creditele neperformante din bilanţuri se acumulau rapid, acţionarii fiind nevoiţi atunci să aducă de acasă aproape o jumătate de miliard de euro, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Situaţia s-a mai liniştit însă anul trecut, când au fost operate majorări de 225 mil. euro, nevoia de capital suplimentar fiind însă resimţită din nou la început de 2012.

Turcii de la Garanti au adus cei mai mulţi bani la capitalul subsidiarei locale în ultimii trei ani, respectiv 190 mil. euro, din care 20 mil. euro anul acesta. Garanti se află în perioada de expansiune pe piaţa locală şi a avut pierderi semnificative în ultimii ani, reuşind să intre pe profit abia anul trecut.

Garanti a intrat pe piaţă la finalul anilor '90, dar au rămas mult timp cu o prezenţă discretă, abia în 2007 lansând o ofensivă de creştere pe retail. Turcii au preluat în urmă cu doi ani şi trei IFN-uri de la GE Money.

Cu peste 180 mil. euro au fost nevoiţi să majoreze capitalul băncii locale şi grecii de la EFG Eurobank, acţionarul majoritar al Bancpost. Capitalul Bancpost, care a raportat la rândul său pierderi semnificative în criză, a fost majorat de nu mai puţin de patru ori întrun interval de trei ani, ultima dată cu 20 mil. euro în decembrie 2011.

De altfel, toate băncile elene, care s-au confruntat cu o criză de încredere din cauza crizei datoriilor suverane ale Greciei, a trebuit să aducă bani la capitalul subsidiarelor locale în ultimii trei ani. Alpha Bank a venit cu 72 mil. euro, NBG (acţionarul Băncii Româneşti) cu 44 mil. euro, Emporiki cu 40 mil. euro, iar ATE Bank cu 25 mil. euro. Piraeus a majorat capitalul băncii din România cu 14 mil. euro în criză.

BNR a presat băncile cu acţionariat elen să-şi mărească lichiditatea şi să-şi constituie rezerve pentru a fi pregătite în eventualitatea agravării problemelor cu care se confruntă băncile-mamă.

Austriecii de la Erste au adus 156 mil. euro la BCR, cea mai mare parte la începutul acestui an. Banca a raportat anul trecut pierderi de peste o jumătate de miliard de lei, potrivit standardelor locale de contabilitate (RAS). Şi Volksbank a majorat cu 122 mil. euro capitalul băncii locale, care a fost puternic afectată de creşterea volumului de credite neperformante.

De majorări de capital semnificative au avut nevoie şi Credit Europe (105 mil. euro), dar şi Intesa Sanpaolo (133 mil. euro), un jucător de talie mică deţinut de grupul italian cu acelaşi nume. Ungurii de la MKB au adus la rândul lor aproape 70 mil. euro la capitalul băncii locale în perioada de criză, cea mai recentă majorare fiind aprobată în luna aprilie.

Banca a avut probleme semnificative cu creditele neperformante, dar maghiarii au reuşit să-i găsească un cumpărător după ce au curăţat-o de activele toxice.

Un număr de 22 de bănci au primit de la acţionari bani pentru majorarea capitalului în ultimii trei ani şi jumătate.