UPDATE: Florin Georgescu despre Grecia: Nu cred că va trebuie să folosim banca-punte

Vicepremierul Florin Georgescu a declarat miercuri că în ciuda situaţiei din Grecia sistemul bancar este solid şi bine capitalizat şi că nu crede că autorităţile vor fi nevoite să folosească banca-punte, instrument introdus recent de BNR pentru cazurile băncilor în dificultate.

"Există o colaborare foarte strânsă între banca centrală şi celelalte instituţii de supraveghere - CNVM, CSA, CSSPP şi Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice. Analizăm evoluţiile externe, fluxurile de capital, situaţia băncilor şi a agenţilor economici care au relaţii. Sistemul bancar este solid şi bine capitalizat. Nu sunt motive de îngrijorare, nici pentru populaţie nici pentru firme", a spus Georgescu.

Întrebat dacă autorităţile sunt pregătite să cheltuiască bani publici pentru a sprijini vreo bancă dintre cale cu capital grecesc, Gergescu a răspuns: "Nu cred că va trebui să folosim bridge bank-ul".

În ceea ce priveşte deprecierera leului, Florin Georgescu - vicepremier şi ministru al Finanţelor - spune că este vorba de un comportament regional.

"Uitaţi-vă şi la cursul zlotului polonez, la coroana cehă sau la forint", a spus el.

În România sunt prezente şase bănci greceşti, respectiv EFG Eurobank (prin Bancpost), Alpha Bank, Piraeus Bank, National Bank of Greece (Banca Românească), Emporiki Bank (deţinută de Credit Agricole) şi ATEBank.

Băncile elene deţin circa 17% din totalul activelor sistemului bancar românesc.

Potrivit datelor prezentate în luna aprilie de Banca pentru Reglemente Internaţionale, expunerea instituţiilor bancare greceşti pe România a scăzut anul trecut cu 2,34 miliarde de dolari, sau 11%, la 18,8 miliarde dolari.

Expunerea totală a băncilor străine pe România a coborât anul trecut cu 5,4%, sau 6,146 miliarde dolari, la 107 miliarde dolari, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în rândul băncilor din Austria şi Grecia.

Datele Băncii pentru Reglemente Internaţionale se bazează pe o metodologie proprie, diferită de cea luată în calcul la testele de stres efectuate de UE şi de metodologia Iniţiativei de la Viena, care se referă la fiecare bancă în mod individual. Metodologia BRI face ca în calculul expunerilor să fie luată în considerare valoarea totală a activelor subsidiarelor locale ale grupurilor străine, deşi o parte dintre acestea sunt finanţate local şi nu reprezintă împrumuturi internaţionale.

Metodologia BRI se bazează pe o statistică agregată de la ţară la ţară, iar instituţia compensează poziţiile şi cu expunerea inversă a ţării debitoare către statul de origine al unei bănci.

Indicatorul reprezintă totalitatea activelor financiare din bilanţ, incluzând în principal depozite şi poziţii faţă de alte bănci, credite şi avansuri către entităţi nebancare şi bancare, precum şi deţineri de valori mobiliare de credit, cum ar fi obligaţiunile sau titlurile de stat.

Criza din Grecia s-a reaprins după alegerile anticipate din 6 mai, în urma cărora partidele politice nu au reuşit să stabilească o coaliţie de guvernare, care să susţină acordul de finanţare externă convenit cu UE, FMI şi BCE şi să asigure menţinerea statului elen în zona euro.

Cele mai mari patru instituţii de credit din Grecia, National Bank of Greece, Alpha Bank, EFG Eurobank şi Piraeus Bank, au raportat pentru anul trecut pierderi totale de peste 28 miliarde de euro. Cea mai mare parte a pierderilor, respectiv 23 de miliarde de euro, a rezultat din participarea băncilor la programul de ştergere a 100 de miliarde de euro din datoria statului elen către creditorii privaţi.

Acordul de finanţare externă de 130 miliarde euro prevede sume de până la 50 miliarde euro pentru recapitalizarea sistemului financiar elen, din care Grecia a încasat deja o primă tranşă de 25 miliarde euro. A doua tranşă este programată pentru luna iunie, însă este pusă sub semnul întrebării de instabilitatea politică.

Turbulenţele antrenate după alegerile din 6 mai au readus în prim plan ideea ieşirii Greciei din zona euro, respinsă de miniştrii Finanţelor din zona euro şi de Comisia Europeană.

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, şi cancelarul german Angela Merkel au stabilit marţi seara, la prima rundă de discuţii după învestirea liderului de la Paris, că Grecia trebuie să rămână în zona euro, cu condiţia să accepte şi să respecte măsurile convenite în acordul de bailout. Cei doi lideri au indicat că vor susţine măsuri de creştere economică pentru Grecia, inclusiv din partea UE, atât timp statul va continua să deruleze programul convenit cu UE, FMI şi BCE.

Grecii au retras luni din bănci 700 milioane euro, potrivit unui document prezentat de preşedinţie la o întâlnire cu liderii partidelor politice. Preşedintele Karolos Papoulias le-a transmis politicienilor un avertisment al băncii centrale de la Atena, că nervozitatea populaţiei s-ar putea transforma în panică.

Retragerile masive de luni depăşesc cu mult ritmul de declin al depozitelor bancare greceşti înregistrat în ultimii doi ani, de la începutul crizei datoriilor de stat la finele lui 2009. Grecii au retras sau transferat la bănci din străinătate între 2 şi 3 miliarde euro pe lună în această perioadă, însă suma a crescut în ianuarie 2012 la 5 miliarde euro, potrivit Wall Street Journal.

La finele lunii martie, soldul depozitelor rezidenţilor şi companiilor în băncile greceşti era de 165,36 miliarde euro, de la peste 245 miliarde euro la sfârşitul anului 2009.