Opt miniştri şi patru şefi de autorităţi de management trebuie să dea explicaţii privind „jaful“ de la POSDRU

Opt miniştri ai muncii din perioada 2008 - 2012 (Marian Sârbu, Mihai Şeitan, Ioan Nelu Botiş, Emil Boc, Sebastian Lăzăroiu, Sulfina Barbu, Claudia Boghicievici, Mariana Câmpeanu) şi patru şefi ai autorităţii de management al POSDRU (Cristina Iova, Anca Cristina Zevedei, Carmen Ionel, Carmen Roşu) trebuie să explice cum a ajuns România în situaţia de a risca să piardă finanţarea europeană în valoare totală de 4,25 mld. euro. Până acum, Guvernul a decontat la Bruxelles 217 milioane de euro pe programul POSDRU, însă con­tractele semnate sunt de peste 3,5 mld. euro.

Premierul Victor Ponta a vorbit ieri pentru prima dată despre reacreditarea autorităţii de management care gestionează POSDRU, programul prin care se alocă fonduri europene pentru resurse umane, un proces care ar presupune blocarea banilor rambursaţi de Comisia Europeană.

El a vorbit despre posibile pierderi uriaşe, de peste un miliard de euro din program.

"Comisia Europeană va lua cea mai gravă decizie pentru România, aceea de suspendare a fondurilor. A fost creată o reţea de proastă ges­tio­nare şi fraudare a banilor sub con­ducerea acestor miniştri (Ioan Botiş, Sebastian Lăzăroiu, Sulfina Barbu - n.red.). Este un jaf la POSDRU!", a spus ieri premierul Ponta.

Nu este încă foarte limpede dacă declaraţiile premierului au fost făcute în urma unor informaţii pe care le-ar avea de la Comisia Europeană şi care ar presupune suspendarea plăţilor cu consecinţe grave sau ele sunt pure declaraţii politice.

Cert este că reacreditarea unei autorităţi de management presupune timp şi pierderi financiare importante, acesta fiind motivul pentru care Leonard Orban, ministrul afacerilor europene, a menţinut logica funcţio­nării autorităţilor, pentru că orice schimbare ar fi presupus chiar reacreditarea acestora.

Abia pericolul pierderii a 1,2 mld. euro ar justifica reacreditarea AMPOSDRU, pe considerentul că în urma procesului pierderile ar fi mai mici decât cele anticipate pe modelul de funcţionare actual.

Prima acreditare a AMPOSDRU, obţinută la finalul lui 2009

Premierul susţine, citat de Mediafax: "Începem să curăţăm mizeria şi hoţiile lăsate în urmă de Botiş, de Lăzăroiu şi de Sulfina Barbu. Anul acesta, bani de la POSDRU, din fericire e vorba doar de o sută de milioane de euro, spun din fericire, pentru că anul viitor trebuie să salvăm 1,1 miliarde de euro, pentru că ceea ce s-a întâmplat la POSDRU sub conducerea acestor trei miniştri este un noian de fraude, de folosire ilegală a banilor, motiv pentru care CE va lua faţă de România cea mai radicală măsură posibilă, adică suspendarea fondurilor".

El le-a cerut miniştrilor o listă cu măsuri legislative şi organizaţionale pentru următoarea lună, susţinând că, în caz contrar, va fi nevoie de o reacreditare a autorităţii de management. "Dacă într-o lună, o lună jumătate văd că aceste măsuri nu sunt suficiente, atunci o să trecem la operaţiunea radicală, care poate duce la reacreditaterea agenţiei. Sigur, reacreditare înseamnă multe luni şi înseamnă că probabil doar la 1 ianuarie 2014 o să fim din nou capabili să absorbim bani", a spus Ponta.

Deşi intervalul în care România putea accesa bani europeni prin POSDRU este 2007 - 2013, acreditarea AMPOSDRU, autoritatea de management care gestionează banii europeni, a fost obţinută abia la finalul anului 2009, sub conducerea Cristinei Iova, prima şefă a AMPOSDRU, cea care a şi participat la negocierile cu Comisia privind alocarea financiară pentru România.

În acea perioadă, secretar de stat responsabil cu partea de fonduri europene era Alexandru Frătean (PSD) - cel care a insistat foarte mult pe acreditarea autorităţii - iar ministru al muncii era Marian Sârbu, până la ieşirea PSD-ului de la guvernare. De atunci, nu a mai existat în subordinea ministerului un secretar de stat responsabil de activitatea instituţiei AMPOSDRU.

Procesul de acreditare a unei autorităţi de management presupune elaborarea unui sistem de mana­gement, control şi gestiune a banilor pe care autoritatea să-l trimită Co­misiei Europene spre aprobare.

După ce oferă aprobarea, Comisia Euro­peană realizează o misiune de audit pentru a vedea dacă într-adevăr s-au implementat măsurile propuse (de regulă, după 6 luni de la aprobare), astfel că un astfel de proces ar presupune cel puţin un an de blocare a banilor europeni. Atâta timp cât o autoritate de management nu este acreditată, Comisia Europeană nu va mai face rambursări. Însă activităţile prevăzute în contractele de finanţare trebuie derulate în continuare, deci statul va trebui să găsească bani pentru a face aceste plăţi până se deblochează programul, ceea ce va adânci deficitul bugetar, în contextul în care România are nevoie ca de aer de finanţare.

6,3%, rata de absorbţie în cadrul POSDRU

Rata de absorbţie a fondurilor europene alocate prin POSDRU a ajuns la 6,3% la finele lunii aprilie, iar plăţile totale făcute din rambursările de la Comisia Europeană prin acest program au ajuns la valoarea de aproximativ 217 milioane de euro.

Deşi are una din cele mai mari rate de contractare (s-au semnat contracte în valoare totală de peste 3,5 miliarde de euro, adică peste 80% din cele 4,25 mld. euro puse la dispoziţie de Comisia Europeană), POSDRU are printre cele mai slabe rezultate în ceea ce priveşte absorbţia.

Ministrul afacerilor europene Leonard Orban a confirmat pericolul pierderii unei sume importante din fondurile europene pen­tru POSDRU - 100 mil. euro - anul acesta şi peste 1 mld. euro, în 2013, dar introduce o nu­anţă extrem de importantă: aceste fonduri s-ar pierde dacă nu s-ar mai absorbi nicun ban pe acest program, nici anul acesta, nici anul viitor. Pierderea ar putea interveni în aşa-numitul pro­ces de "dezangajare" - nu ar absorbi fondu­rile într-un anumit timp - ele sunt retrase definitiv.

"Anul acesta trebuie să absorbim prin POSDRU în jur de 100 mil. euro, iar în 2013 1,1 mld euro. Dacă nu s-ar mai absorbi aceste fonduri, ele ar fi pierdute", a spus Orban. Totuşi, el a admis că Executivul de la Bruxelles ar putea să decidă suspendarea plăţilor pe POSDRU, lucru ce va însemna aproape sigur pierderi financiare semnificative, având în vedere că oricum programul este foarte întârziat.

Achiziţii nejustificate descoperite de Curtea de Conturi

Din 2008 - primul an în care s-au făcut plăţi pentru proiecte POSDRU (de la bugetul de stat, prin prefinanţări) - şi până la finele anului trecut peste un milion de români au participat la programe de formare în proiecte finanţate prin POSDRU, aceştia fiind în general angajaţi, şomeri sau persoane din grupuri defavorizate.

În februarie 2012, POSDRU a suferit o întrerupere a plăţilor de la Comisia Europeană ca urmare a neîndeplinirii unor cerinţe ale Autorităţii de Audit, iar România trebuie să remedieze deficienţele înainte de a putea relua transmiterea de facturi către Bruxelles în baza cheltuielilor făcute pe POSDRU - care acum sunt efectuate din bugetul de stat.

Achiziţia nejustificată a unui autoturism Toyota Land Cruiser, efectuarea unor vizite de studiu în Marea Britanie şi Spania fără ca acestea să fie prevăzute în proiect, bonuri de benzină în valoare de 15.000 de euro fără motivaţie, subvenţii de 3.000 de euro acordate unor elevi şi studenţi (deşi proiectul se adresa şomerilor), plata unor salarii înainte ca angajaţii să aibă oficial contracte de muncă - acestea sunt doar câteva dintre neregulile identificate de Curtea de Conturi în gestionarea POSDRU, potrivit unui raport din 2010.

Ministerul Muncii a spus însă că s-au luat măsuri de remediere a situaţiei şi că acestea au condus la reluarea plăţilor în luna aprilie. Printre aceste măsuri se află "creşterea transparenţei decizionale în relaţia cu reprezentanţii Organismelor Intermediare şi cu reprezentanţii beneficiarilor", înfiinţarea unui registru unic de plăţi şi efectuarea transparenţă a plăţilor, s-a înfiinţat Serviciului de Antifrauda si Nereguli şi s-a declanşat reorganizarea AMPOSDRU şi completarea locurilor vacante. Obiectivul noului ministru al muncii este acela ca, până la finalul anului, rata de absorbţie să crească până la 25%.

Schimbări dese de management

Problemele de management în cadrul POSDRU au intervenit şi ca urmare a schimbărilor dese la nivel de top: în patru ani, România a avut opt miniştri ai muncii, iar pe la conducerea AMPOSDRU s-au perindat patru şefi. Primul director general al AMPOSDRU a fost Cristina Iova, demisă în februarie 2010 pentru o rată scăzută a absorbţiei de fonduri europene prin programul POSDRU. Ulterior, autoritatea a fost condusă de Anca Cristina Zevedei, care a fost demisă în luna mai a anului trecut de către premierul Emil Boc, aceasta fiind o decizie "managerială, pentru a asigura transparenţa totală în ancheta derulată în cazul fostului ministru al muncii". La acel moment, ministrul Muncii, Ioan Nelu Botiş, a fost implicat într-un scandal al fondurilor europene, după ce presa a descoperit că un ONG care a câştigat finanţare europeană prin POSDRU avea sediul acasă la Botiş, iar cererea de finanţare a fost aprobată la o lună după ce acesta a fost numit în funcţia de ministru. El este anchetat pentru conflict de interese. Carmel Ionel, care ocupa funcţie de director general al AMPOSDRU din prima parte a anului trecut, a fost demisă în luna februarie către premierul Mihai Răzvan Ungureanu, pentru "management defectuos" şi înlocuită cu Carmen Roşu, care a lucrat anterior în ministerul Finanţelor pe fondurile Phare. Un alt oficial implicat într-un scandal POSDRU a fost Silviu Bian, fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care a fost arestat pentru că cerea mită din salariile angajaţilor implicaţi în proiecte POSDRU.