Şeful Trezoreriei vrea plafon pentru serviciul anual al datoriei publice şi bănci mai active în tranzacţiile cu titluri de stat

Actualizarea strategiei de management al datoriei publice, cu accent pe plafonarea volumului anual de rate şi dobânzi ca pondere în PIB, stimularea băncilor autorizate ca dealeri primari la licitaţiile de titluri de stat să crească tranzacţiile de pe piaţa secundară şi includerea bondurilor emise de România în indici de referinţă pentru pieţele emergente precum cei publicaţi de giganţi bancari ca JP Morgan şi Barclays sunt principalele obiective pe care şi le-a fixat Cristian Sporiş pentru mandatul său de secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu Trezoreria statului.

"În aproximativ două săptămâni documentul de strategie va fi gata. FMI şi Comisia Europeană ne-au acordat un răgaz faţă de calendarul agreat iniţial pentru a ne permite să venim cu un instrument serios şi bine fundamentat. În esenţă noua variantă a strategiei vizează creşterea gradului de transparenţă în relaţia cu băncile şi ceilalţi investitori, susţinerea în continuare a trendului de creştere a maturităţii medii a portofoliului de titluri de stat pentru evitarea unor vârfuri de plată riscante şi - ceea ce mie mi se pare foarte important, ţinând cont de volumul la care a ajuns datoria publică a României (se apropie de 40% din PIB) - stabilirea unui plafon anual privind ponderea serviciului datoriei publice în PIB ca o marjă suplimentară de siguranţă", spune Cristian Sporiş, bancherul recrutat de la Raiffeisen pentru întărirea managementului datoriei statului.

La sfârşitul trimestrului I datoria publică a României însuma peste 235 mld. lei (54 mld. euro), reprezentând 38,6% din PIB, cu aproape un punct procentual şi jumătate peste ponderea înregistrată în 2010.

Anul acesta serviciul datoriei publice interne şi externe este preconizat să atingă un vârf record de aproape 64 mld. lei (14,5 mld. euro), efortul de plată fiind echivalentul a peste 10% din PIB. În jurul acestui nivel ar putea fi stabilit şi plafonul anual privind ponderea ratelor şi dobânzilor aferente datoriei publice care ar urma să fie inclus în strategia de management.

Pe baza proiecţiilor de la 30 martie 2012 privind datoria estimată a fi contractată în cursul acestui an, 2013 ar trebui să aducă o reducere de aproape 25% a serviciului anual al datoriei publice faţă de vârful din 2012, până la 48,6 mld. lei. Acesta ar fi şi unul dintre efectele vizibile ale procesului de creştere a ponderii titlurilor de stat pe termen mediu până la 52% din totalul portofoliului.

De la începutul anului Ministerul Finanţelor a rărit din ce în ce mai mult emisiunile de titluri cu scadenţe scurte: în trimestrul I a vândut certificate de trezorerie pe şase luni doar o dată pe lună, în timp ce în aprilie şi mai nu au fost programate emisiuni de titluri cu maturitatea mai scurtă de un an.
Cristian Sporiş, 36 de ani, a venit la conducerea Trezoreriei statului în a doua parte a lunii februarie, la scurt timp după ce România îşi făcuse revenirea pe Wall Street cu o primă emisiune de obligaţiuni în dolari pe 10 ani, însă era "la butoane" când emisiunea a fost redeschisă spre finalul lui februarie, la un randament de 6,5%, faţă de 6,875% la titlurile vândute în ianuarie.

El a susţinut de la început această orientare a Finanţelor spre piaţa americană, considerând rezonabil randamentul relativ mai ridicat de la emisiunea iniţială în condiţiile în care fusese practic vorba despre o tranzacţie "inaugurală" după 16 ani de absenţă a României de pe radarele investitorilor americani.
Mai departe, Sporiş a prins o conjunctură favorabilă pe piaţă, care i-a permis continuarea strategiei de prefinanţare a necesarului din acest an pentru acoperirea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriilor scadente în condiţiile unor randamente care au atins mai multe minime istorice succesive. La titlurile pe şase luni şi un an randamentul mediu a coborât foarte aproape de pragul de 5%.

Trendul descendent al randamentelor a dat însă semne de oprire la ultimele licitaţii, şeful Trezoreriei considerând explicabilă această situaţie în contextul incertitudinii externe care influenţează şi piaţa locală.

El se declară mulţumit de rezervele de lichiditate acumulate de Finanţe, rezerve care asigură confortul acoperirii necesarului de lichiditate pe mai multe luni în eventualitatea unor evoluţii adverse pe piaţă. După ce la începutul lunii mai a fost rambursată emisiunea de eurobonduri de 700 mil. euro ajunsă la scadenţă, aşanumitul buffer de lichiditate a coborât la circa 4 mld. euro. Banii sunt păstraţi în cont curent la BNR.

Sporiş afirmă că la toamnă ar putea avea loc o nouă ieşire pe piaţa externă pentru acoperirea plafonului de emisiune de 2,5 mld. euro anunţat pentru acest an, dar şi pentru asigurarea unei prezenţe constante a României pe ecranele investitorilor. În noiembrie Finanţele mai au de rambursat bonduri în euro de 794 mil. euro care fuseseră emise pe piaţa locală.

Pe lângă actualizarea strategiei privind administrarea datoriei publice, celelalte două mari obiective ale şefului Trezoreriei sunt strâns legate, având ca obiectiv de bază creşterea substanţială a tranzacţiilor cu titluri de stat pe piaţa secundară.

Un pas important în această direcţie ar fi stimularea celor 12 bănci care au calitatea de dealer primar la licitaţiile de titluri pentru a-şi schimba decisiv comportamentul: să nu mai stocheze pur şi simplu titlurile de stat cumpărate de la Ministerul Finanţelor, ci să se preocupe ca după o perioadă să le vândă mai departe, contribuind implicit la lărgirea bazei de investitori locali, dar şi străini care cumpără titluri româneşti.

În ultimii ani, multe bănci au preferat să-şi "umfle" bilanţurile cu titluri de stat păstrându-le până la scadenţă de parcă ar fi fost fonduri de pensii. În cazul unora dintre instituţiile de credit această orientare a fost determinată şi de situaţia din 2009 - 2010 când băncile s-au trezit că nu aveau destule titluri de stat în portofoliu pentru a-şi asigura la nevoie refinanţarea de la BNR prin operaţiuni repo. Între timp această problemă a fost reglată.

Cert este că acum Finanţele lucrează la un set de criterii cantitative şi calitative care să permită ierahizarea dealerilor primari în funcţie de activitatea de tranzacţionare, iar de la un punct încolo să stea la baza deciziei de înlocuire a unora dintre aceştia cu alte bănci interesate. Printre criteriile cantitative pe baza cărora vor fi evaluaţi dealerii primari va figura numărul de tranzacţii cu titluri pe piaţa secundară, şi nu doar cu certificate pe şase luni, punctajul crescând pentru dealurile cu scadenţe mai lungi.

În prezent deţin calitatea de dealer primar Alpha Bank, Banca Carpatica, BCR, BRD, Banca Transilvania, Bancpost, CEC, Citibank, ING, Raiffeisen, RBS şi UniCredit Ţiriac Bank. Cererile de acces la acest statut trebuie aprobate de BNR.

Până acum oficialii Ministerului Finanţelor şi ai BNR au evitat să vorbească despre posibilitatea ca pe piaţa locală a titlurilor de stat să fie acceptate şi bănci străine în rolul de dealeri primari, după modelul existent în alte ţări din regiune cu pieţe mult mai adânci. Varianta ar putea fi însă luată în calcul ca un element suplimentar de încurajare a băncilor locale pentru dezvoltarea tranzacţionării cu titluri de stat pe piaţa secundară şi creşterea pe măsură a lichidităţii acestei pieţe.

O lichiditate mai mare şi o transparenţă crescută reprezintă două condiţii pentru îndeplinirea celui de-al treilea obiectiv al lui Cristian Sporiş - includerea bondurilor româneşti în indici internaţionali de referinţă pentru pieţele emergente precum cei publicaţi de Barclays şi JP Morgan.

Indicii respectivi monitorizează constant performanţa titlurilor emise de diferite ţări şi constituie un reper de bază pentru decizia de cumpărare a multor investitori.
"Cred că este foarte important ca România să fie prinsă în aceşti indici pentru a-şi extinde şi diversifica baza de investitori. Pentru unele categorii de investitori pur şi simplu nu existăm pentru că nu figurăm în indicii respectivi", spune Sporiş.

La sfârşitul săptămânii trecute el a reprezentat România la reuniunea anuală a BERD de la Londra, prilej cu care a avut întâlniri cu bancheri şi investitori pentru a discuta acest subiect, încercând să creeze interesul necesare de ambele părţi.

România nu se poate califica însă pentru includerea în indicii respectivi fără a avea o piaţă secundară a titlurilor de stat foarte lichidă şi fără garanţia accesului permanent la piaţă, garanţie asigurată pe baza conexiunii online cu sistemul european de decontare internaţională Euroclear.