Ministrul Justiţiei Titus Corlăţean: Dezbaterea pe dreptul de proprietate trebuia promovată şi condusă în perioadă de pace

Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a decis folosirea procedurii hotărârilor pilot în privinţa României în cauzele referitoare la imobilele naţionalizate în timpul regimului comunist, soluţia fiind adoptată ca urmare a absenţei unui mecanism de retrocedare sau compensare

Ministrul Corlăţean a precizat că autorităţile române prin mecanismul de compensare, adoptat în 2005, "mai mult a bulversat".

"E o perioadă complicată. Chiar daca e un mandat politic primit sunt alte instituţii care sunt vizate pe fond de aceste lucruri, cum ar fi Agentul Guvernamental, ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţii-n.r.). Politic voi încerca să mă implic pentru a genera şi o consultare reală, nu mimată, ascultând toate argumentele şi o dezbatere publică care e necesară, fără de care există riscul, eventual, să ai capacitatea să impui cu forţa o anumită soluţie legislativă pentru ca, după un anume timp, cineva să dorească să schimbe soluţia legislativă. Trebuie să ieşim din cercul ăsta vicios de 22 de ani, pentru că lucrurile acestea nu se pot face pe picior", a declarat demnitarul.

Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a solicitat, vineri, 18 mai, Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg prelungirea cu nouă luni a termenului pentru executarea hotărârii pilot privind casele naţionalizate.

"La finalul acestor nouă luni va fi nevoie ca o nouă lege in România să fie adoptată de Parlament", a spus Corlăţean, răspunzând unei întrebări referitoare la o lege care să rezolve problema proprietăţii, ajunsă în faţa judecătorilor Curţii Europene de la Strasbourg.

După epuizarea în curând a termenului (12 iulie 2012, acordat de CEDO-n.r.), care din păcate nu a fost fructificat - aşa cum alte state care au beneficiat de termene comparabile, nu identice, şi mă refer la cazul Poloniei -, dacă termenul de nouă luni va fi confirmat de la Strasbourg, acesta chiar trebuie respectat, a precizat ministrul.

Corlăţean a recunoscut faptul că găsirea unei soluţii pentru punerea în aplicare a hotărârii pilot a CEDO este o sarcină extem de importantă într-o perioadă dificilă, cu două campanii electorale, fiind nevoie, dacă nu de consens politic, de un sprijin pentru o soluţie legislativă care să ofere stabilitate şi predictibilitate.

Oficialul a subliniat că în acest proces trebuie implicate toate partidele politicile indiferent că sunt acum la guvernare sau în opoziţie, dar şi societatea civilă, pentru că este o temă care vizează societatea românească în profunzimea sa.

"Este o temă care este pe agenda publică de 22 de ani şi, din păcate diferitele schimbări, inclusiv în cadrul legislativ şi instituţional, mecanismul de compensare mai mult au bulversat aceste schimbări şi nu au ajutat neapărat şi suntem azi într-un moment în care va trebui luată o decizie care să ofere stabilitate societăţii româneşti. Este un subiect care interesează cetăţenii, dar în egală măsură şi regimul proprietăţii, companiile, investitorii străini. Dacă dorim să existe un interes confirmat până la capăt, este nevoie de stabilitatea regimului de proprietate în România", a afirmat Titus Corlăţean.

Ministrul Corlăţean a susţinut că nu va intra în detalii şi nici în polemici care nu mai duc la nimic legat de modul cum a fost gestionat acest proces în plan intern interguvernamental, interinstituţional, "timp de 18 luni, cu mare întârziere şi cu o deficienţă în materie de o reală dezbatere publică". "Am confirmat solicitarea transmisă anterior de fostul Guvern de prelungire a termenului cu nouă luni, pentru a permite o discuţie şi o dezbatere publică de substanţă şi reală nu doar pe parcursul a unei săptămâni între două şedinşe de Guvern, în care să poată să fie implicaţi toţi actorii interesaţi, să putem să avansăm pentru obţinerea unei soluţii care să beneficieze de un sprijin cât mai larg în societate şi cât mai larg în plan politic", a continuat ministrul.

Corlăţean a adăugat că aşteaptă un răspuns concret cu privire la solicitarea formulată.

Întrebat care a fost reacţia codnucerii Curţii de la Strasbourg în urma adresării cererii de prelungire a termenului, Corlăţean a afirmat că vrea să respecte procedura de confidenţialitate a dezbaterii din interiorul CEDO, însă a recunoscut că a fost într-un "spirit pozitiv ".

Ministrul Corlăţean a arătat că vizita la Strasbourg a avut un scop firesc, existând astfel de contacte din partea statelor membre, acela de a examina împreună situaţia plângerilor pe care statul respectiv le are pe rolul CEDO, pentru a examina stadiul executării hotărârilor de condamnare şi problemele mai sensibile.

"În această categorie intră atât cunoscuta tematică a proprietăţii şi ceea ce înseamnă executarea hotărârii pilot şi celelalte cazuri destul de multe aş spune, 2.500 de plângeri, aflate în diferite stadii la CEDO pe teme similare, dar şi categorii de plângeri care vizează durata nerezonabilă a procedurilor, neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, condiţiile de detenţie din penitenciare, practica neunitară a jurisprudenţei naţionale. Voi prezenta Guvernului un pachet de măsuri pentru că vorbim totuşi de necesitatea unei strategii de ansamblu, pentru a putea elimina gradual aceste disfuncţionalităţi care s-au acumulat de-a lungul anilor şi anumite în domenii extrem de preocupante. Din acest punct de vedere, este adevărat şi este un lucru benefic, pozitiv, că intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală conţin nişte soluţii legislative, remedii eficace în plan intern care vor putea să dea răspuns la problemele care au apărut la CEDO şi care au generat aceste condamnări", a explicat Titus Corlăţean.

Vineri, 18 mai, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean (numit în 7 mai-n.r.), însoţit de co-agentul Guvernului României la CEDO, Irina Cambrea, a făcut o vizită de lucru la Strasbourg, unde s-a întâlnit cu preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, Nicolas Bratza, precum şi cu vicepreşedintele Curţii, Josep Casadevall.

Anterior, fostul Guvern, condus de Mihai Răzvan Ungureanu, anunţase că va trimite Parlamentului un proiect de lege prin care va limita cuantumul despăgubirilor pentru proprietăţile naţionalizate, aceasta fiind singura soluţie de a evita plata a cel puţin 70 miliarde lei pentru dosarele aflate la CEDO.

Fostul ministru de Finanţe, Bogdan Drăgoi, afirma că plata integrală exclusiv prin bani pentru proprietăţile naţionalizate de comunişti ar însemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile.