Ioana Marcu, Orange: Inspectorii de muncă ar trebui să fie plătiţi în funcţie de amenzile pe care le dau pentru munca la negru

Ministerul Muncii are suficiente statistici pentru a rezolva deficienţele de pe piaţa muncii, dar trebuie să găsească metode simple prin care să crească încasările la buget şi să direcţioneze banii în zonele în care există cu adevărat nevoie pentru forţă de muncă mai bine calificată, este de părere Ioana Marcu, directorul de resurse umane al Orange România.

"Trebuie creat un sistem care să funcţioneze singur, natural, nu să vină cineva care să stea cu biciul pentru a rezolva lucrurile. Dacă aş fi ministru al muncii, aş lua studiile despre şomaj şi aş investi în programe de dezvoltare în domenii în care şomajul este scăzut şi aş scoate bani din munca la negru. Am văzut că se făceau cursuri de formare în zone în care şomajul este ridicat. Înseamnă că se pregătesc oameni pentru a deveni şomeri? Nu legăm realitatea de acţiuni, aceasta este principala pro­blemă", a spus Ioana Marcu, care coor­donează politicile de resurse umane ale celui mai mare operator de telefonie mobilă de pe piaţa locală, care are aproximativ 2.800 de angajaţi.

Ioana Marcu a făcut aceste afirmaţii răspunzând la o întrebarea ZF "Care ar fi primele măsuri pe care le-aţi lua dacă aţi fi ministru al muncii?".

În opinia sa, principalele probleme de pe piaţa muncii nu sunt de ordin legislativ, ci mai degrabă de implementare, iar repre­zentanţii statului ar trebui să fie mai aproape de mediul privat, să discute despre măsurile practice care se pot lua pentru a îmbunătăţi situaţia de pe piaţa muncii.

"De asemenea, aş scoate bani din munca la negru, aş investi foarte mult în controale şi astfel aş colecta bani care pot fi ulterior investiţi. Dar asta în­seamnă mai mulţi inspectori an­gajaţi, mai bine calificaţi, mai bine plătiţi, care să pună mai mult accent pe etica profesională. De ce nu s-ar impune, de exemplu, în sa­lariul inspectorilor de muncă o parte variabilă în funcţie de câte amenzi se dau pentru munca la negru şi de câţi bani se recu­perează?"

Munca la negru este una dintre cele mai controversate probleme care afectează piaţa muncii, pentru că la o populaţie activă (aptă de muncă) de 10 milioane de locuitori există doar 4,2 milioane de salariaţi. Deşi nu se ştie câţi angajaţi lucrează fără forme legale, unele estimări oficiale variază între un milion şi ajung până la 3 milioane de persoane.

Deşi Inspecţia Muncii a avut per­formanţă în ceea ce priveşte cuantumul amenzilor pentru munca la negru acordate anul trecut, care a ajuns la o valoare de 23,5 milioane de euro în primele 11 luni (în creştere cu 126% faţă de anul anterior), un inspector de muncă cu o vechime de peste 25 de ani câştigă în continuare un salariu net de 500 - 600 de euro pe lună.

În acelaşi timp, la nivelul Uniunii Europene, un inspector de muncă care face controale pentru a depista munca la negru câştigă între 5.000 şi 7.000 de euro net/lună.

Orange continuă angajările după ce anul trecut a făcut 400 de noi recrutări

Problemele de pe piaţa muncii pot fi rezolvate şi prin câteva iniţiative care ar putea fi implementate de Ministerul Edu­caţiei, mai spune Ioana Marcu.

"Partea bună e că s-au ierarhizat univer­sităţile şi fiecare anga­jator ştie de unde să recruteze. Însă oamenii ar trebui ajutaţi să se angajeze în zonele în care este nevoie. De ce nu se fac încă din timpul liceului programe de formare în IT, de exemplu? Sunt aspecte care se pot rezolva pe termen lung, pentru că avem date în acest sens şi se pot folosi. Un elev care intră acum la liceu va munci peste 10 ani, iar şcoala trebuie să ştie spre ce direcţii să-l îndrume."

De altfel, serviciile de consiliere în carieră oferite pe tot parcursul liceului sunt principalele motive pe care tot mai mulţi părinţi le invocă pentru a-şi trimite copiii la studii în străinătate.

De pe băncile facultăţilor locale ies anual 3.000 - 3.500 de absolvenţi cu profil IT, domeniu în care angajatorii scot anual la concurs sute de joburi numai în Bucureşti. Orange, de exemplu, a făcut peste 130 de recrutări de la începutul acestui an şi continuă angajările, iar în paralel desfăşoară programe de internship pentru tineri. În opinia Ioanei Marcu, un angajat bun, care se potriveşte cu profilul jobului pe care îl are, poate să ajungă în po­ziţii de middle management într-o perioadă de trei ani, iar într-un an îşi poate atinge maximul pe job şi îşi poate extinde aria de responsa­bilităţi.

"Recrutăm câteva sute de angajaţi anul acesta, pe de-o parte pentru Orange România şi pe de altă parte pentru partea de shared services - serviciile noi pe IT&Technology pentru France Telecom. Profilurile căutate sunt foarte variate, pentru că ei întreţin din România platforme folosite de clienţii din Africa." Compania caută în spe­cial oameni cu experienţă pe partea de tehnologie şi IT, care să cunoască foarte bine limba engleză şi, eventual, şi limba franceză.

Anul trecut, Orange România a făcut aproximativ 400 de noi angajări, iar anul acesta reprezentanţii companiei estimează că vor menţine acelaşi număr de recrutări, având în vedere că fluctuaţia de personal din cadrul companiei este de aproximativ 10%.

430 de locuri pentru internship

Alte 430 de locuri a pus compania la dispoziţie anul acesta pentru un program de internship care se va desfăşura la nivel naţional pentru studenţii şi masteranzii care vor face practică pentru o perioadă cuprinsă între 3 săptămâni şi trei luni în cadrul unuia dintre departamentele companiei.

"Internshipurile au mers foarte bine în shop-uri, de aceea am crescut numărul de locuri disponibile. Scopul programului nu este să recrutăm, deşi se mai întâmplă acest lucru uneori când avem poziţii de junior deschise, ci acela de a-i ajuta să înveţe, iar ei la rândul lor să ne ajute pe noi în proiecte." Directorul de HR al Orange spune că în continuare pregătirea din şcoli este mult prea teoretică, chiar şi la facultăţile economice. "Am încheiat un parteneriat cu ASE anul acesta, prin care managerii de la noi merg la sesiuni deschise cu studenţii de la ASE şi fac prezentări de business-case-uri, pentru a le arăta ce înseamnă în practică retailul sau HR-ul într-o companie multi­naţională."

În ceea ce priveşte alte programe implementate de departamentul de HR al Orange, şi anul acesta angajaţii acestui departament au organizat o caravană în câteva oraşe din ţară pentru a discuta cu toţi angajaţii din regiuni problemele sau sugestiile pe care ar trebui să le imple­menteze pentru îmbunătăţirea activităţilor din companie. De asemenea, începând cu anul acesta, în fiecare vineri-seară angajaţii Orange pot participa la workshop-uri de "well-being", pe tematici precum origami, dansuri irlandeze, tehnici de masaj, make-up, pictat pe textile, codul morse etc.