Cursul a depăşit pe piaţa interbancară 4,47 lei/euro, peste nivelul stabilit miercuri de BNR, de 4,4587 lei/euro
Cursul leu/euro continuă să rămână sub presiune iar joi dimineaţă, la ora 10:30 era cotat la 4,4700 - 4,4710 lei/euro, peste nivelul stabilit miercuri, la ora prânzului de către BNR, respectiv 4,4587 lei/euro.
Şedinţa de joi dimineaţă a început la 4,4680 lei/euro, dar cotaţiile au început să revină treptat la 4,47 lei/euro, cât a fost nivelul de închidere pe piaţa interbancară de miercuri seară.
"Volumele de tranzacţionare sunt destul de mici, cel puţin până acum, comparativ cu volumele foarte mari de miercuri dimineaţă. Aşa, la prima vedere, piaţa nu are o direcţie clară şi oricum toată lumea stă cu ochii pe BNR, care poate să vândă valută acum", a declarat un dealer.
Este interesant de urmărit dacă BNR va accepta stabilirea unui curs oficial la mijlocul zilei care să depăşească 4,47 lei, ceea ce ar ridica din nou tensiunea companiilor şi populaţiei, sau va interveni indirect pentru a coborî cotaţiile, astfel încât să nu fie creşterea atât de mare.
La casele de schimb valutar din Bucureşti, miercuri dimineaţă, euro se vindea la 4,48 lei iar întrebările tuturor erau "cât mai creşte euro?".
Pe piaţa monetară interbancară, dobânzile erau în continuare sus, între 4,75% - 5,25% pe an, astăzi fiind prima zi pentru noua perioadă de rezervă minimă obligatorie, adică banii care trebuie puşi deoparte la BNR de către bănci din depozitele atrase.
"Lumea nu prea mai vrea să dea lei acum şi probabil că dobânzile vor rămâne sus", a menţionat dealerul citat.
Astăzi, toţi ochii pieţelor financiare sunt în continuare îndreptaţi spre ceea ce se întâmplă în Grecia şi la nivelul politic al Uniunii Europene. Miercuri seară a avut loc întâlnirea şefilor politici din cele 27 de state care compun blocul comunitar. Declaraţia finală a Uniunii Europene este că susţine în continuare menţinerea Greciei în rândul statelor cu euro, dar în acelaşi timp nu a adus informaţii noi privind modalităţile de susţinere financiară a statelor mai slabe, cum ar fi Grecia, Italia sau Spania.
Din acest motiv, presiunile asupra monedei euro şi imediata asupra statelor mai vulnerabile de la periferie, cum ar fi România, se vor menţine în continuare.
Dacă Grecia iese din Euro, presiunile la Bucureşti asupra cursului leu/euro vor fi foarte mari, în sensul creşterii cursului şi a ieşirii capitalurilor. În acest caz, BNR ar trebui să fie "cel mai mare vânzător de euro" pentru că altă ofertă nu este în lipsa investiţiilor străine, a intrărilor de capital sau a banilor românilor care muncesc în străinătate.
De la începutul anului, cursul leu/euro a crescut cu 3,7%, din care cea mai mare parte în ultima lună. Pe tot anul trecut, cursul a crescut cu numai 1,8%, dar acest lucru s-a datorat şi intrărilor de capitaluri, ceea ce anul acesta se întâmplă prea puţin.
Dincolo de creşterea cursului, o problemă care va interveni va fi asigurarea finanţării bugetului de stat, atât a deficitului din acest an cât şi a datoriilor anterioare. În prima parte a anului, dobânzile au scăzut spre 5% la titlurile de stat, având în vedere că şi BNR a coborât rata de referinţă de la 6,25 la 5,25%, dar tensiunile din ultimul timp au inversat trendul de scădere a dobânzilor.
S-ar putea ca în acest moment investitorii să ceară dobânzi mai mari pentru achiziţia de titluri de stat româneşti pentru că ei iau în considerare şi creşterea cursului, ceea ce le reduce din randament. Deja piaţa interbancară a urcat dobânzile pe termen scurt, care aproape s-au dublat în ultima lună.
În ciuda faptului că ministerul Finanţelor are o rezervă de lichiditate de 5 miliarde de euro şi 7 miliarde de lei, acest nivel s-ar putea dovedi insuficient în cazul în care Grecia iese din zona euro iar tensiunile de pe pieţele financiare explodează.