Moda clădirilor „verzi“ a ajuns şi în Europa de Est. GALERIE FOTO

Conceptul de clădire verde prinde rădăcini tot mai vizibil în Europa Centrală şi de Est (ECE) şi chiar dacă preocuparea pentru mediu în rândul dezvoltatorilor de spaţii de birouri din regiune a apărut abia de câţiva ani, în oraşele mari din Cehia, Polonia, Ungaria şi chiar în România au fost finalizate deja câteva zeci de clădiri certificate ca fiind "verzi".

Suprafaţa totală a spaţiilor de birouri certificate ca fiind clădiri verzi în ECE este în prezent de 670.000 de metri pătraţi, o treime din aceste spaţii fiind concentrate pe piaţa din Praga, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle. De fapt, în capitala Cehiei, 8% din totalul spaţiilor de birouri moderne sunt încadrate în categoria clădirilor verzi.

Varşovia, Bucureşi şi Budapesta sunt următoarele oraşe din acest clasament, în fiecare dintre acestea fiind construite clădiri cu o suprafaţă totală de circa 150.000 de metri pătraţi.

Imobilele de birouri certificate ca fiind clădiri verzi urmează să depăşească în curând pragul de un milion de metri pătraţi, în condiţiile în care în prezent sunt în construcţie proiecte cu o suprafaţă totală de peste 500.000 de metri pătraţi.

Dacă cehii au fost cei care au pus clădirile verzi pe harta pieţei imobiliare din regiune, polonezii sunt cei care conduc acest trend în prezent, doar în Varşovia fiind în construcţie clădiri de birouri cu o suprafaţă cumulată de 400.000 de metri pătraţi. Spre comparaţie, în Praga există în derulare proiecte cu o suprafaţă totală de 50.000 de metri pătraţi, iar în Bucureşti, Budapesta sau Bratislava acestea nu depăşesc 10.000 de metri pătraţi.

De ce clădiri verzi? Mult timp dezvoltatorii sau proprietarii de spaţii de birouri din Europa Centrală şi de Est au ocolit subiectul clădirilor verzi, considerând că investiţiile iniţiale mai mari decât în cazul unei clădiri clasice nu pot fi acoperite de reducerea ulterioară a costurilor cu energia.

Interesul a devenit însă tot mai mare pe măsură ce mulţi chiriaşi au început să caute astfel de spaţii, iar beneficiile din punctul de vedere al costurilor de operare a clădirilor respective au devenit tot mai vizibile.

Costurile cu întreţinerea unei clădiri ecologice pot ajunge să fie cu 10-20% mai mici decât în cazul unei clădiri clasice cu o suprafaţă similară, potrivit calculelor analiştilor de la Cushman & Wakefield. Principalul argument pentru dezvoltatori şi proprietari este însă cererea tot mai mare pentru astfel de spaţii.

"Am decis să solicităm certificate verzi pentru clădiri datorită beneficiilor tangibile pe care le aduce un astfel de sistem de management al clădirilor, inclusiv reducerea costurilor cu energia electrică sau apa. Totodată, aceste clădiri sunt din ce în ce mai căutate de către chiriaşi şi suntem convinşi că acesta va fi un trend constant în perioada următoare", spune Katarzyna Unold, green business manager al dezvoltatorului imobiliar Skanska Property.

Cine construieşte "verde". Skanska este dezvoltatorul proiectului de birouri CSOB din Praga, una dintre cele mai mari clădiri verzi din Europa Centrală şi de Est, cu o suprafaţă totală de aproape 38.000 de metri pătraţi.

Cea mai mare clădire verde din regiune este Rondo 1 din Varşovia, proiect dezvoltat de Hochtief Development, care are o suprafaţă închiriabilă 57.000 de metri pătraţi. Aceasta este de două ori mai mare decât cel mai mare proiect de birouri din Bucureşti care a obţinut un certificat verde - proiectul Swan Office & Technology Park din zona Pipera.

Proiectul Swan Office, dezvoltată de compania britanică Chayton Capital, are o suprafaţă de 29.000 metri pătraţi şi este a şasea mare clădire verde din regiunea Europei Centrale şi de Est.

Printre proiectele mari din Capitală care au obţi­nut certificarea de clădiri verzi se mai numără Lakeview şi Euro Tower, ambele din zona Barbu Văcărescu. Celelalte două clădiri au însă o suprafaţă mai redusă, astfel că nu intră în topul celor mai mari proiecte verzi din regiune

Trei dintre cele mai mari şapte clădiri verzi din regiune sunt în Varşovia, două în Praga şi câte una în Bucureşti şi Budapesta.

A doua cea mai mare clădire din regiune este Mokotów Nova din Varşovia, dezvoltată de Ghelamco, cu o suprafaţă închiriabilă de 40.000 de metri pătraţi. Principalii dezvoltatori de clădiri verzi din Europa Centrală şi de Est sunt companiile Ghelamco, Skanska, Erste Immorent, GTC şi HB Reavis, potrivit unei analize a Jones Lang LaSalle. Clădirile verzi aflate acum în construcţie urmează să fie finalizate până în 2014, moment la care este aşteptat ca Varşovia să preia poziţia capitalei cehe de cea mai verde piaţă de birouri din Europa Centrală şi de Est.

Pe piaţa din Budapesta, toate proiectele aflate în derulare urmează să fie finalizate anul viitor, în timp ce alte proiecte regionale cuprind şi primele clădiri verzi care vor fi dezvoltate în Bratislava şi Zagreb. Majoritatea proiectelor sunt dezvoltate în capitalele ţărilor din regiune, dar polonezii au început deja să construiască spaţii de birouri verzi şi în alte oraşe, precum Lodz sau Katowice.

"Datorită unei serii de proiecte dezvoltate în câteva oraşe mai mari, unei pieţe foarte dinamice în Varşovia şi unui număr semnificativ de proiecte care vor începe în perioada următoare, Polonia va deveni în curând principala piaţă a clădirilor verzi din această parte a Europei", afirmă analiştii Jones Lang LaSalle.

Ce înseamnă clădire verde. Deşi există mai multe sisteme de certificare, cele mai cunoscute fiind LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) şi BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assessment Method), toate clădirile verzi trebuie să respecte anumite standarde, cum ar fi consum redus de apă şi electricitate, emisii reduse de gaze cu efect de seră, sisteme de reciclare a deşeurilor şi costuri de operare scăzute.

Spre exemplu, apa caldă şi o parte din energia termică a clădirilor sunt asigurate cu ajutorul panourilor solare, astfel fiind eliminate arderile cu degajare de dioxid de carbon în atmosferă şi fiind asigurat un anumit grad de autonomie energetică.

O parte importantă a clădirilor verzi sunt materialele de construcţie, care trebuie să aibă eficienţă energetică ridicată.

Sistemele de certificare pun accent îndeosebi pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, având în vedere preocupările legate de încălzirea globală şi de scăderea resurselor de combustibi fosili.

Şi aceasta în condiţiile în care se consideră că industria construcţiilor are un impact uriaş asupra mediului, la nivelul UE estimându-se că aproximativ 35% din gazele cu efect de seră sunt emanate de clădiri. Astfel, pe lângă clădirile noi care sunt construite de la început pentru a respecta anumite standarde de mediu, tot mai mulţi proprietari ai unor spaţii existente caută să le aducă îmbunătăţiri cu scopul de a obţine certificate verzi.