Haosul politic va lăsa Grecia fără bani din iunie, ceea ce deschide calea introducerii drahmei

Autor: Bogdan Cojocaru 29.05.2012

Fostul premier elen Lucas Papa­demos a pus gaz pe focul crizei greceşti avertizând că statul ar putea rămâne fără bani chiar de luna viitoare dacă alegerile din 17 iunie nu produc un guvern stabil. În lipsa banilor pentru salarii şi pensii, statul ar putea încerca să-şi acopere cheltuielile prin emiterea unor cecuri speciale, IOU (I Owe You), care în opinia analiştilor vor deschide drumul introducerii în circulaţie a unei noi monede greceşti.

Într-un document remis preşedintelui grec Karolos Papoulias şi publicat de un ziar local, Papademos avertizează că situaţia financiară a Greciei se deteriorează mai rapid decât s-a anticipat, existând pericolul ca fluxurile de lichidităţi să treacă în teritoriu negativ la începutul lunii viitoare.

Docu­men­tul a fost discutat de pre­şedinte cu liderii princi­pa­lelor par­tide în ne­­gocierile eşu­ate pentru for­ma­rea unui gu­vern.

Problema ar fi scăderea abruptă a veniturilor din taxe şi relaxarea con­trolului chel­tuielilor din cauza celor două alegeri legis­lative, scrie Financial Times.

"Statul se va confrunta cu dificultăţi severe în încercarea de a acoperi cheltuielile în iunie", se arată în documentul citat.

Incertitudinile tot mai mari create de instabilitatea politică de la Atena lasă loc speculaţiilor că Grecia se îndreaptă ine-vitabil spre ieşirea din zona euro.

În aceste condiţii, mulţi greci au amânat plata taxelor şi şi-au retras economiile din bănci.

Bancherii estimează că începând cu 6 mai, data primelor alegeri parlamentare, băncile au pierdut lichidităţi de peste trei miliarde de euro, banii fiind retraşi din circulaţie de populaţia care se pregăteşte de reintroducerea drahmei.

Problemele fiscale ale Greciei sunt, pentru moment, de natură internă, deoarece următoarea rundă de rambursări pentru datorii suverane vine abia în august, când ajung la scadenţă obligaţiuni de 3,3 miliarde de euro deţinute de Banca Centrală Europeană şi alte bănci centrale din zona euro.

Medicamente nesubvenţionate, facturi neplătite şi afaceri care se chinuie să supravieţuiască

Însă şocul reducerii veniturilor din taxe se simte deja. Ministerul de finanţe a oprit rambursarea TVA către exportatorii greci şi a tăiat cu peste 20% cheltuielile cu investiţiile publice în primele patru luni ale acestui an.

De asemenea, au fost suspendate temporar transfe­rurile de fonduri destinate ministerului sănătăţii pentru plata dato­riilor către fur­nizorii spitalelor.

Din această cauză, pentru pri-ma dată pacienţii sunt obligaţi să suporte în între­gime costurile medica­mentelor pre­scrise.

Totodată, furnizorul de energie electrică PPC, deţinut de stat, a primit de la buget 250 de milioane de euro pentru a-şi acoperi deficitul de venituri.

Compania este afectată grav de numărul tot mai mare de clienţi care nu-şi plătesc facturile după ce ministerul de finanţe a impus anul trecut o taxă supli­mentară "de solidaritate", care împovărează notele de plată.

"Situaţia scapă de sub control. Dacă un guvern stabil este format după alegerile din iunie, acesta va afla că programul fiscal convenit în martie deja nu mai este respectat", a afirmat un analist economic.

Efectele suspendării reciproce a plăţilor între sectorul public şi cel privat sunt exacerbate, pe de o parte, de incapacitatea băncilor de a alimenta suficient cu lichiditate economia, iar pe de alta de suspendarea creditului între afaceri, scrie Kathimerini. Băncile refuză să împrumute chiar şi afacerilor cu baze financiare solide.

De asemenea, companiile preferă să nu vândă deloc în loc să vândă pe credit sau să primească cecuri postdatate. Un sondaj recent de opinie arată că prioritatea a 74% din afaceri este reducerea creditului toxic şi protejarea viabilităţii, şi nu creşterea vânzărilor.

Ce se întâmplă dacă Grecia rămâne fără bani

Mulţi analişti evocă posibilitatea ca guvernul de la Atena să emită cecuri IOU pentru plata salariilor şi serviciilor pentru o perioadă fixă de timp, aşa cum a făcut statul american California în timpul crizei finan­ciare din 2009, când a emis "mandate înre­gistrate" pentru acoperirea salariilor. Aceste titluri au fost acceptate de bănci, care în schimbul lor plăteau cu lichidităţi, notează Thomson Reuters.

Analiştii consideră că titlurile de genul IOU vor deveni rapid calea către noua drahmă, iar valoarea de schimb a acestora faţă de euro va scădea rapid deoarece popu­laţia se va grăbi să le transforme în lichidităţi - aceasta va oferi o imagine a şocului devalorizării într-o economie "euroizată" cu datorii denominate în euro.

"Nu cred că Grecia va putea supravieţui prea mult dacă rămâne fără finanţare externă. Dar ceea ce pot face cecurile IOU este să le arate grecilor cât de dificil va fi fără bailouturi sau în afara zonei euro", apreciază Darren Williams, analist la AllianceBernstein.

Limitele unui astfel de sistem incomplet depind de nervozitatea deponenţilor şi de cât capital vor pierde băncile greceşti.