Câte panglici tăiem anul acesta şi pe ce tronsoane vom merge pe o autostradă nouă

Autor: Andreea Neferu 04.06.2012

Cu circa 390 de kilometri de autostradă funcţionali în prezent, Ro­mânia continuă să se afle la coada clasamentului re­gional, ţări precum Polonia sau Un­garia depăşind deja 1.000 de ki­lo­metri fiecare. Dacă promisiunile mai vechi, dar şi mai noi ale Ministerului Transpor­turilor vor fi respectate, în următorii ani România ar urma să inaugureze anual peste 100 de kilometri de autostrăzi.

Anul acesta sunt programaţi 128 de kilometri de noi autostrăzi, la care se vor adăuga alţi circa 20 de ki­lo­metri din tronsonul Cerna­vodă - Medgidia - care vor fi deschişi însă doar pe câte o sin­gură bandă pe sens.
 
Una dintre cele mai aştep­tate autostrăzi de anul acesta este Bu­cureşti - Ploieşti, alternativă la DN 1, cel mai circulat drum din România.
 
Cei 61,5 kilometri ce leagă cele două oraşe ar urma să fie gata în două etape: aproape 55 de kilometri vor fi livraţi în al doilea trimestru al acestui an (recent, ministrul transporturilor Ovidiu Silaghi a anunţat că pe 30 iunie va fi gata acest tronson), în timp ce primii 6,5 kilometri, ce pornesc din Capitală, au ca termen de finalizare luna oc­tom­brie.
 
Tron­sonul Moara Vlăsiei - Ploieşti, ce face parte din această autostra­dă, a fost în urmă cu un an în mijlo­cul unui ade­vărat scandal după ce fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu a ameninţat firmele construc­toare Spedition UMB, Tehnostrade (ambele controlate de Dorinel Um­brărescu), Euro Construct Trading '98 (Dan Beşciu şi Sorin Vul­pescu) şi PA&CO International (Costel Că­şu­neanu) că va rezilia contractul. Motivul era faptul că firmele controlate de cei trei regi ai asfaltului au cerut suplimentarea contractului cu 47%, echivalentul a circa 100 de milioane de euro, şi au părăsit timp de 16 luni lucrările pe un sector de aproape doi kilometri din cei 42,5 ai tronsonului.

Ulterior, construc­torii au renunţat la pretenţiile financiare şi s-au angajat să finalizeze tronsonul până la finalul anului 2011, lucru care însă nu s-a întâmplat. Acum se vorbeşte despre inaugurarea acestei autostrăzi în mai sau în iunie.

O altă autostradă care este aşteptată cu sufletul la gură este autostrada Soarelui, care ar trebui să fie finalizată în iulie (mai puţin un tronson de circa 20 de kilometri între Cernavodă şi Medgidia ce ar urma să fie finalizat anul acesta doar pe câte o bandă pe fiecare sens de mers).

Nici autostrada Soarelui nu a scăpat de rezilieri anul trecut, în contextul în care lucrările se mişcau destul de lent.

Astfel, Ministerul Transpor­turilor a reziliat în primăvara lui 2011 con­tractul de construirea a tronsonului Cernavodă - Medgidia, la care lucrau francezii de la Colas, după un război al declaraţiilor ce a durat săptămâni bune şi în care cele două părţi s-au acuzat reciproc de nerespectarea clauzelor contractuale.

În toamna anului trecut contractul a fost din nou atribuit, de această dată nemţilor de la Max Boegl şi italienilor de la Astaldi, care s-au angajat anul acesta să deschidă circulaţia pe Cer­navodă - Medgidia la o câte o bandă pe sens. Celelalte două tronsoane Medgi­dia - Constanţa şi centura Con­stanţei, cu o lungime cumulată de circa 53 de kilometri, ar urma să fie fina­lizate complet în iulie, după ce anul trecut au fost deschişi traficului circa 23 de kilometri.

Tot în 2012 Ministerul Transpor­turilor, prin CNADNR, ar urma să taie panglici pe câte 18 kilometri din autostrada Transil­vania, respectiv autostrada Deva - Orăştie. Dacă în cazul autostrăzii Transilvania lucrările abia au reînceput de câteva luni, inaugurarea tronsonului de 18 ki­lometri din autostrada Deva - Orăştie pe ruta Spinuş - Biharia, dacă se va întâmpla, va fi o premieră pe piaţa locală, fiind finalizată cu câteva luni înainte de termenul contractual, aprilie 2013.

La capitolul drumuri naţionale, CNADNR estimează că va efectua anul acesta recepţia pe aproape 330 de kilometri.

Cel mai lung, dar şi cel mai scump drum na­ţional a cărui reabi­li­tare va fi fi­nalizată în 2012 este DN 79 Arad -Oradea, pe o distanţă de 104 kilometri, al cărui contract se ridică la peste 100 de milioane de euro.

Ce e drept, 2012 este an elec­toral, astfel că într-o oarecare mă­sură este normal ca şi realizările la capitolul drumuri să fie mai vizibile, cu atât mai mult cu cât infrastructura slab dez­voltată continuă să fie un subiect intens discutat, în special de investitorii străini interesaţi să vină în România.

Şi la capitolul poduri am putea avea parte de câteva surprize anul acesta, în contextul în care în 2012 ar trebui inaugurat al doilea pod peste Dunăre între România şi Bulgaria, care face legătura între localităţile Calafat şi Vidin. Podul Dunăre 2, aşa cum mai este cunoscut, ar urma să fie gata până la finalul anului, după ce bulgarii au acceptat recent să suplimenteze cu 25,7 milioane de euro costul construcţiei, potrivit agenţiei bulgare de ştiri Novinite.

România şi-a finalizat partea care îi revenea, în valoare de circa 48 de milioane de euro, în timp ce bulgarii încă mai au de lucru, costul iniţial al lucrărilor executate de ei fiind de peste 225 de milioane de euro.

Dacă România are de construit pentru infrastructura de acces pe pod cinci kilometri de cale ferată, plus o staţie terminală pentru controlul comun al traficului şi taxare, bulgarii au de realizat podul feroviar şi rutier cu patru benzi, cu o lungime de circa doi ki­lo­metri, un terminal feroviar nou pentru mărfuri, şapte kilometri de cale ferată nouă şi patru noduri rutiere noi.

Tot în 2012 va fi finalizată reabi­li­tarea altor două poduri peste Du­năre, cele de la Giurgeni, respectiv Agigea, valoarea investiţiilor ridicându-se la peste 16 milioane de euro.

În condiţiile în care proiectele încep să mişte inclusiv pe zona de reabilitare a căii ferate, anul acesta ar putea fi un an cel puţin la fel de bun pentru infrastructură ca 2011.