Preţul ţiţeiului a scăzut cu 30 de dolari în ultimele trei luni, benzina s-a ieftinit o dată cu 3 bani

Cotaţia barilului de ţiţei Brent, care este referinţa pentru piaţa europeană, a scăzut în ultima săptămână sub nivelul de 100 de dolari, ajungând la nivelul din ianuarie 2011, iar de la maximul de 128 de dolari/baril atins în martie preţul s-a redus cu 24%. În ciuda evoluţiei preţului petrolului, nicio companie petrolieră locală nu a anunţat deocamdată ieftinirea substanţială a carburanţilor.

Preţul carburanţilor vânduţi pe piaţa românească rămâne aproape de maximul istoric, cea mai ieftină benzină comercializându-se în staţiile Petrom la un preţ de circa 5,9 lei, cu 20% mai mare decât în ianuarie 2011, în timp ce cea mai accesibilă motorină se vinde la 5,94 lei/litru, cu 24% peste preţul de la începutul lui 2011.

Asta deşi preţul barilului de petrol a scăzut puternic în ultimele trei luni şi a ajuns la nivelul din ianuarie 2011.

De la începutul anului şi până în prezent litrul de benzină s-a scumpit, în lei, cu peste 7%, în timp ce litrul de motorină este mai costisitor cu aproape 5%, potrivit datelor publicate de Petrom. În tot acest interval au fost aplicate şase creşteri de preţ şi numai două ieftiniri, deşi piaţa a dat în continuare semne de scădere, după trei ani în care apetitul pentru consum al românilor a fost afectat de reducerea puterii de cumpărare.

Raportul în care este analizată activitatea Petrom în primul trimestru arată că vânzările cu amănuntul ale companiei, adică cele realizate prin benzinării au fost cu 6% mai mici comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce segmentul comercial s-a redus cu 10%. Nici Rompetrol, al doilea mare jucător din piaţă, nu a înregistrat o evoluţie diferită. Astfel, raportul pentru primul trimestru prezentat de companie arată că volumele vândute pe segmentul de retail s-au comprimat cu 4%, în timp ce cantităţile livrate pe piaţa angro au scăzut cu 7%. Niciuna dintre cele două companii nu a comentat până la închiderea ediţiei evoluţia preţurilor la carburanţi.

Cu frâna trasă la ieftiniri

Pe de altă parte, rapoartele publicate de Comi sia Europeană în care este analizat preţul carburanţilor arată însă că din martie, moment în care barilul de petrol a atins maximul anului, şi până în prezent, când deja s-a înregistrat o depreciere de 24% a valorii ţiţeiului, reacţia companiilor petroliere a fost destul de slabă. România face parte astfel din categoria ţărilor care au fost cele mai reticente la ieftiniri, chiar şi după această scădere abruptă a preţului petrolului. De exemplu, în perioada 12.03.2012-28.05.2012 litrul de benzină nu s-a ieftinit în euro nici măcar cu 1%, în timp ce în Bulgaria, de exemplu, preţul a scăzut cu 4%. La fel stau lucrurile şi la motorină unde scăderea preţului petrolului din pieţele internaţionale i-a lăsat fără reacţie pe petroliştii români. În aceeaşi perioadă, 12.03.2012-28.05.2012, litrul de motorină s-a ieftinit în euro în România cu circa 2%, dar în Polonia scăderile de preţ au fost de 6% în perioada analizată.

Petroliştii spun însă că aşa cum nu transmit vârfurile de creştere în preţurile la pompă, la fel nu preiau scăderile abrupte înregistrate pe pieţele internaţionale.

Nicio speranţă de preţuri mici

Şansele ca preţul benzinei şi motorinei să scadă la nivelul din ianuarie 2011, acolo unde se află acum barilul de petrol, sunt destul de mici, chiar dacă preţul ţiţeiului rămâne sub 100 de dolari o perioadă mai îndelungată. Asta deoarece din preţul litrului de benzină sau motorină puţin peste 50% merge la stat sub formă de taxe şi impozite (TVA, acciză, taxă de drum, taxă de solidaritate).

Astfel, chiar dacă preţul ţiţeiului a scăzut cu 20%, de exemplu, efectul în preţul ben zinei ar fi o scădere de maximum 10%. Apoi mai e şi cursul de schimb leu/dolar, care are o influenţă semnificativă de oarece preţul barilului trebuie transformat în lei. Cursul leu/dolar a crescut cu 9% din martie, anulând astfel o parte semnificativă a scăderii barilului.

În al treilea rând, privind structura veniturilor companiilor petroliere, este uşor de ghicit de ce acestea nu se grăbesc să scadă preţurile. Companiile petroliere fac profit din extragerea şi vânzarea ţiţeiului, însă au pierderi pe partea de rafinare şi distribuţie.

O scădere a preţului barilului le afectează profiturile pe partea de explorare şi producţie, dar le oferă posibilitatea să-şi reducă pierderile pe rafinare şi distribuţie astfel încât să-şi menţină profiturile, per asamblu.

Miliardul de euro într-un an

Petrom, cea mai mare companie locală, controlată de grupul austriac OMV, a obţinut în ultimele patru trimestre profituri cumulate de 4,3 miliarde de lei (aproape un miliard de euro), la afaceri de 23,6 mld. lei (5,48 mld. euro). Asta în condiţiile în care extrage cea mai mare parte a petrolului din România, la un cost mediu de circa 16 dolari pe baril şi îl vinde la un preţ apropiat de cel internaţional.

Rompetrol Rafinare, a doua companie din România ca vânzări, a raportat în schimb pierderi tot mai mari în ultimele trimestre (pierderile cu mulate din ultimele patru trimestre au fost de circa 240 mil. euro) din cauză că tot petrolul pe care-l prelucrează este cumpărat de la compania-mamă, KazMunaiGaz, la preţul de pe piaţa internaţională, iar marjele de rafinare sunt negative. Astfel, scăderea preţului ţiţeiului permite ca Rompetrol Rafinare să se aprovizioneze mai ieftin, dar va încerca probabil ca mai întâi să-şi reducă pierderile şi abia apoi, dacă mai e loc, va reduce şi preţul.

La noi la fel ca la alţii. Sau nu...

Privind pe o perioadă mai lungă de timp, de la începutul crizei din 2009 preţul carburanţilor comercializaţi în România s-a dublat.

"Am analizat evoluţia preţurilor şi a taxelor din România în comparaţie cu cele înregistrate la nivelul Uniunii Europene, aşa cum au fost ele publicate de Comisia Europeană în perioada ianuarie 2009 - aprilie 2012, toate exprimate în euro. În această perioadă creşterea preţurilor la carburanţi din România a fost în linie cu creşterea medie înregistrată la nivelul UE, deşi creşterea taxelor, care reprezintă aproa pe jumătate din preţul carburanţilor din România, este cu mult peste creşterea medie la nivelul UE.

În aceeaşi perioadă, cotaţiile exprimate în euro au crescut cu 97% pentru motorină şi cu peste 172% pentru benzină", explică Gerhard Roiss, şeful OMV, dublarea preţurilor la carburanţi cu care s-a confruntat României în anii de criză.

Potrivit calculelor OMV realizate pentru perioada 6.01.2009-23.04.2012, pornind de la datele Comisiei Europene, nivelul taxelor a crescut în România cu 44% pentru motorină şi cu 37% pentru benzină, media la nivelul UE fiind de 29%, respectiv 24%.

"Acum revenind la preţul carburanţilor, el este stabilit pe aceleaşi principii la nivel european, ceea ce înseamnă că factorii determinanţi sunt cotaţiile internaţionale şi nivelul de taxare. Aceşti factori se aplică şi în România", a mai spus şeful OMV.

Pasatul mingii de la politicieni la petrolişti

Între timp, atât taxele încasate de stat, cât şi profiturile companiilor petroliere au crescut semnificativ. Practic, petroliştii şi politicienii aruncă mingea de la unii la alţii.

Şefii companiilor petroliere spun că regimul fiscal contribuie în mare parte la preţul mare al carburanţilor, în timp ce politicienii arată cu degetul spre marile companii petroliere acuzându-le pentru profiturile enorme pe care le fac.

Creşterea TVA de la 19% la 24% la 1 iulie 2010, creşterile de accize la începutul fiecărui an, dar şi creşterea cursului de schimb leu/euro la care sunt calculate accizele, au avut o influenţă semnificativă în creşterea preţului carburanţilor. Acciza la benzină a crescut cu 33%, de la 1,1 lei/litru în ianuarie 2008 la circa 1,46 lei/litru în prezent, iar acciza la motorină a crescut cu 46%, de la 0,92 la 1,35 lei/litru.

În schimb, politicienii, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, s-au referit în ultimii ani tot mai des la profiturile mari ale companiilor petroliere şi la politicile "imorale" aplicate de acestea, ţintind în special Petrom, dar s-au arătat neputincioşi în a schimba ceva în modul în care sunt stabilite preţurile carburanţilor. Profiturile Petrom au crescut de trei ori din 2008 până în 2011, iar marja profitului net a urcat la 16%.

Problema este că în timp ce România aplică aceleaşi reguli pentru stabilirea preţurilor la carburanţi ca şi alte state europene, iar politicienii se întrec în declaraţii acide, puterea de cumpărare a românilor este printre cele mai mici dintre toate ţările membre, aşa că scumpirile îi afectează mai mult. Şeful OMV a spus însă că acest aspect nu poate fi schimbat de o companie petrolieră. Potrivit datelor furnizate de acţionarul majoritar al Petrom, 60% din necesarul de petrol al României este importat şi 29% din produsele petroliere consumate local sunt aduse de peste graniţe.