Mergeţi duminică la vot pentru străzile, spitalele şi şcolile din oraşele voastre

Ziarul Financiar 08.06.2012

18,3 milioane de români sunt aşteptaţi la urne; sunt în joc 41 de funcţii de preşedinte de consiliu judeţean, 1.338 de consilieri judeţeni, 3.187 de primari şi 40.311 consilieri locali.



România votează în sfârşit duminică, 10 iunie, după ce în ultimele şase luni tensiunile sociale au crescut dar oamenii nu au avut posibilitatea de a-şi manifesta nemulţumirea la urne.

De acest vot depinde cum vor arăta şcolile, străzile şi spitalele în următorii patru ani, în condiţiile în care primăriile au preluat administrarea spitalelor de la Ministerul Sănătăţii, iar consiliile judeţene şi primăriile decid investiţiile în infrastructura rutieră şi de educaţie.

Judeţele şi oraşele au la dispoziţie peste un sfert din banii care se strâng anual la bugetul consolidat din impozite şi contribuţii sociale, adică 10 miliarde de euro.

Campania electorală a fost însă foarte apatică în 2012. Nici mă­car într-un oraş mare ca Bu­cureştiul, unde alegerile pen­tru primărie au fost de fiecare dată o luptă aprigă, oamenii nu s-au arătat interesaţi.

Sorin Oprescu, candidat independent sprijinit de USL, a refuzat orice dezbatere împreună cu cei mai importanţi contracandidaţi ai săi, Silviu Prigoană şi Nicuşor Dan.

La apatia campaniei a contribuit şi faptul că, pentru prima dată în România după 1990, votul va avea loc într-un singur tur, aşa că oamenii ştiu că sunt puţine şanse pentru o competiţie reală şi sunt mai puţin interesaţi de dezbateri şi de vot.

La urne sunt aşteptaţi 18,3 milioane de români care vor vota pe patru buletine: pentru primărie, pentru membrii consiliului local, pentru membrii consiliului judeţean şi pentru preşedintele consiliului judeţean.

Pentru fiecare post de primar sunt în medie 4,4 candidaţi, adică 14.100 de candidaţi pentru 3.187 de primării.

Pentru fiecare post de preşedinte de consiliu judeţean candidează în medie nouă oameni, adică 368 de candidaţi la 41 de funcţii. Cea mai mare competiţie este la consilieri judeţeni, cu 11 candidaţi pentru un loc, iar la consilieri locali competiţia este de şase oameni pe un post.

Alegătorii pot vota pe baza cărţii de identitate, a cărţii de identitate provizorii, a paşaportului diplomatic şi a celui de serviciu sau a carnetului de serviciu militar, în cazul elevilor de la şcolile militare.

Zece mld. euro anual, adică 40 mld. euro în patru ani de mandat, aceasta va fi zestrea (veniturile) viitoarei armate a administraţiei locale pe care o veţi instala la putere duminică. Sunt aproape 45.000 de funcţii care vor fi alese, dar dvs. sunteţi 18 milioane chemaţi să aleagă. Trebuie să mergeţi la vot pentru ca, mai târziu, să puteţi cere socoleală celor pe care i-aţi ales cu privire la ce au făcut cu banii comunităţii pentru că aceştia vin, în totalitate, din taxele şi impozitele dumneavoastră.

Mai mulţi înscrişi pe listele electorale decât întreaga populaţie a unor localităţi

Datele pe care Direcţia de Evidenţă a Populaţiei le-a transmis Autorităţii Electorale Permanente indică faptul că pe listele electorale permanente erau înscrişi la 30. 03. 2012 un număr de 18.330.595 alegători (adică cetăţeni cu drept de vot).

Situaţia este destul de bizară pentru că datele recensământului arată cu totul altceva, anume că populaţia a scăzut puternic.

Sigur, se poate presupune că cei care au plecat în străinătate au rămas înscrişi pe listele electorale. Dar scăderea populaţiei este importantă din cel puţin două puncte de vedere: numărul consilierilor locali este stabilit în funcţie de numărul populaţiei. Dacă populaţia scade, numărul consilierilor va fi mai mic, dacă creşte, invers. Apoi, un candidat independent trebuie să adune semnături de la 2% din populaţia localităţii pentru a se înscrie în cursă. Dacă populaţia este mai mare, are nevoie de mai multe semnături. Dacă e mai mică, de mai puţine.

Iată cum este la Bucureşti: numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale este de 1.812.086; datele provizorii ale recensământului arată că numărul populaţiei cu domiciuliu stabil (inclusiv cei sub 18 ani care nu au drept de vot) este, în Capitală, de 1.667.985.

Adică în Bucureşti sunt mai mulţi oameni pe listele electorale decât persoanele cu domiciliul stabil, singurele care au drept de vot. Iulian Anghel

Unu din 400 de români ajunge duminică ales local

Un număr total de 44.477 de funcţii de ales local (primar, consilier local sau judeţean, şef de consiliu judeţean) vor fi scoase duminică la concursul în care juriul este format, în totalitate, din publicul cu drept de vot - ceea ce înseamnă că unul din 424 de români, din totalul populaţiei de 19 mil. locuitori ai României (potrivit rezultatelor parţiale ale ultimul recensământ), va ajunge într-o funcţie în administraţia locală.

Numărul este mare pentru că datele recensământului nu corespund cu numărul populaţiei aflate în evidenţele Direcţiilor de evidenţă ale populaţiei.

Potrivit recensământului, populaţia României a scăzut în 10 ani de la 21,6 mil. locuitori la 19,04 mil. locuitori (cu 12% la nivel naţional). Acest lucru ar fi trebuit să însemne că şi numărul aleşilor locali va fi mai mic - numărul consilierilor este stabilit în funcţie de numărul populaţiei unei localităţi.

Dar autorităţile locale nu au redus numărul de consilieri pentru că datele de la evidenţa populaţiei spun altceva - de pildă, pe listele electorale permanente erau înscrise în martie 18,3 mil. persoane (în condiţiiile în care cei cu vârste de sub 18 ani nu au drept de vot), adică aproape cât numărul cetăţenilor cu domiciliul stabil în România, potrivit rezultatelor parţiale ale recensământului. Iulian Anghel

Câţi bani sunt şi cum este distribuită bogăţia

Veniturile administraţiei locale au însemnat anul trecut 44 mld. lei (10 mld. euro), însă doar o mică parte din aceşti bani au însemnat venituri proprii (aproximativ 25%), în rest banii sunt reprezentaţi de transferul de la bugetul central.

Miza alegerilor o reprezintă, aşadar, 40 mld. euro, cât va avea administraţia publică locală în mandatul de 4 ani al viitorilor aleşi. Cea mai bogată administraţie din România este Primăria Generală a Municipiului Bucureşti cu venituri în 2011 de 3,2 mld. lei (750 mil. euro), urmată de Primăria Sectorului 1, cu venituri de peste 1,1 mld. lei anul trecut.

Cel mai puţin avut oraş reşedinţă de judeţ din România este Slobozia, cu venituri în 2011 de 78,9 mil. lei.


Cum stau cu datoriile: 3 mld. euro împrumutaţi în ultimii 10 ani

Datoriile administraţiei publice locale au crescut de la zero în 2000 la 13,7 mld. lei (3 mld. euro) în 2011 şi reprezintă acum 5,6% din întreaga datorie publică a României.

Primăria Generală a Municipiului Bucureştiul este cea mai îndatorată autoritate publică locală - peste 500 mil. euro, iar Municipalitatea mai vrea un credit de alte 800 mil. euro pentru rambursarea datoriei scadente în 2015 şi pentru continuarea proiectelor de modernizare.

Primăriile de sector au şi ele credite de zeci de milioane de euro.

Dar Bucureştiul este un oraş bogat - Primăria Generală a avut anul trecut venituri de aproape 800 mil. euro, în vreme ce alte autorităţi administrative s-au îndatorat fără să aibă venituri consistente. Iulian Anghel