Ce l-a tentat pe un român să revină în România după aproape 20 de ani în SUA, Austria şi Franţa?

Milan Radin, 36 de ani, a plecat din România când avea 15 ani, înainte de căderea cortinei de Fier. A petrecut aproape două decenii în ţări precum SUA, Austria, Franţa, Bulgaria, Polonia şi Serbia, iar în 2007 s-a întors la conducerea reţelei germane drogerie markt (dm), pe care în cinci ani a dus-o la peste 50 de magazine şi vânzări de 20 mil. euro, potrivit estimărilor ZF.

Născut la Timişoara, Radin a plecat din România la vârsta de 15 ani, cu puţin înainte de Revoluţie.

După ce a terminat liceul în Austria, şi-a continuat studiile universitare la Strasbourg (Franţa), Plovdiv (Bulgaria), Cieszyn (Polonia) şi a terminat MBA-ul Universităţii Sheffield în Grecia şi Serbia.

"La 15 ani, pe timpul Cortinei de Fier, am fugit din ţară ca să am libertatea şi posibilitatea de a construi şi lăsa ceva în urma mea, astfel încât toată viaţa mea, din acel moment, a devenit ca un antreprenoriat", spune el. După doi ani petrecuţ i în Statele Unite ale Americii, românul s-a întors în Austria în 2002 ca area manager pe Europa Centrală şi de Est în cadrul Raiffeisen. Aici el s-a ocupat până în 2004 de finanţare, dezvoltare şi transport în departamentul de comerţ exterior.

Următorul pas l-a făcut în retail, unde a preluat funcţia de director executiv al drogerie markt Serbia. Câţiva ani mai târziu el a reuşit să convingă conducerea companiei să intre pe piaţa locală, motiv pentru care el însuşi a revenit în România după aproape două decenii de absenţă.

"Atât în parcursul educaţional, cât şi în formarea mea profesională, am avut ocazia să învăţ în diferite ţări cu diferite culturi şi abordări, care mi-au facilitat dezvoltarea unei perspective flexibile, putem spune chiar interculturale, asupra lucrurilor."

Ce au în comun sportul şi afacerile?

Milan Radin spune că prima experienţă din care a învăţat enorm şi care l-a ajutat în viaţă a fost sportul. "Mi-a plăcut fotbalul de mic şi fiind un sport de echipă am avut ocazia să preiau diferite roluri pe terenul de joc, să coordonez echipe şi activităţi competiţionale în jurul acestui sport. Învăţături esenţiale din sport au fost performanţa, echipa, importanţ a fiecărei poziţii din echipă." Astăzi el conduce drogerie markt România, companie ale cărei baze le-a pus în 2007. El coordonează astfel peste 350 de oameni şi este responsabil pentru un buget anual de 30 de milioane de euro, spune el. În mod constant Milan Radin lucrează direct cu opt persoane, dar în funcţie de diferitele proiecte, acestea pot varia. "Consider că am o relaţie bună şi cu angajaţii cu care intru în contact direct mai rar şi aici este vorba în special de colegii şi colegele din magazine. Deşi fac vizite frecvente în magazine pentru a-mi face o idee proprie despre tot ce stabilim la nivel central, nu pot interacţiona direct cu toţi atât de mult cât mi-aş dori. De fapt nici nu este nevoie, având o colaborare bazată pe încredere, angajaţii acţionează ca şi cum magazinul ar fi al lor." El afirmă că din experienţa sa de manager a învăţat că fără încredere acordată angajaţilor şi responsabilizare la nivelul fiecăruia, nu poţi coordona o reţea de magazine la nivel naţional.

De la zero la 50 de magazine

Revenirea pe piaţa locală după aproape două decenii de absenţă nu a fost o misiune uşoară pentru Radin, care spune că a fost o experienţă deosebită să ia totul de la zero într-o ţară nouă cu o cultură diferită decât cea germană, să construiască o echipă, să pornească cu strictul necesar şi să pună bazele unei firme care astăzi are peste 50 de magazine şi o cifră de afaceri ce se apropie de 20 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF.

"Este important că am reuşit să deschidem 50 de magazine în decurs de 4 ani de la înfiinţare, că am reuşit să creăm o echipă de lucru stabilă şi închegată care lucrează ca o unitate. De la început am fost atenţi şi la restul indicatorilor cum sunt cifra de afaceri, costurile, ca să menţinem un anume echilibru, însă la ritmul de extindere asumat am ştiut că vom face sacrificii la anumite capitole, pe care am început să le optimizăm odată cu stabilizarea proceselor noastre interne." Românul lucrează de peste opt ani în cadrul dm şi spune că cea mai importantă decizie a fost propunerea, gân direa şi coordonarea intrării drogerie markt în România şi pornind de aici, plecarea de la drogerie markt Serbia, unde a reuşit să consolideze poziţia companiei pe piaţă.

"Nu mi-a fost teamă să fiu primul care face un lucru, chiar dacă însemna poate învăţare prin trial & error (încercare şi greşeală - n. red.) pentru că nu exista experienţa anterioară a altcuiva care să mă ghideze, m-au tentat sarcinile dificile, chiar imposibile, care erau şi sunt o provocare. M-a atras drumul pe care nu a mers nimeni. Acestea sunt elementele principale care şi-au lăsat amprenta asupra mea ca manager."

De la manager la antreprenor?

În ceea ce priveşte reorientarea către antreprenoriat, el spune că este antreprenor din copilărie, când iniţiativele sale erau mai puţin centrate pe domeniul comercial - "deşi mi-am exersat talentul în vânzări ajutând-o pe bunica la piaţă" - şi mai mult pe domeniul sportiv.

"Organizam competiţii, cream structuri şi sisteme care nu se bazau pe bani, ci pe motivaţie, dorinţă de performanţă şi de a-şi depăşi propriile limite, lucruri pentru obţinerea cărora multe companii angajează consultanţi." El nu oferă însă detalii despre un proiect care l-ar putea tenta să îşi lase funcţia actuală la conducerea dm România.

În ceea ce priveşte planurile sale pentru dm, potrivit unor informaţii furnizate anterior, compania va continua expansiunea într-un ritm similar anului trecut, respectiv 14 magazine pe an. În fiecare din ultimii doi ani compania a deschis 14 magazine, ajungând la finalul lui 2011 la un total de 50 de unităţi pe piaţa locală. Germanii, prezenţi doar în statele din Europa Centrală şi de Est şi Germania, au intrat pe piaţa locală în 2007 după ce testaseră modelul de business în Cehia, Ungaria şi Polonia.

Pe piaţa locală reţeaua care vinde produse de îngrijire, sănătate şi uz casnic a intrat cu un magazin în Timişoara, pentru ca ulterior să se extindă în principal în vestul, centrul şi sud-estul ţării.