Acţiunile Carpatica şi-au mai revenit din şocul condamnării lui Ilie Carabulea

Condamnarea lui Ilie Carabulea, cel mai mare acţionar al Băncii Comerciale Carpatica (simbol bursier BCC), la 18 luni de închisoare pentru dare de mită a venit ca o lovitură pe piaţa de capital. În ultimele zile, acţiunile băncii şi-au mai revenit din şocul condamnării şi pentru că investitorii stau mai mult cu ochii pe ecranele de tranzacţionare ale burselor externe.

Banca Comercială Carpatica este singura afacere listată la bursă din portofoliul omului de afaceri sibian care este controlează nu mai puţin de 36 de societăţi comerciale din sectorul transporturilor, imobiliare şi turism şi administrează alte 18 firme.

Ilie Carabulea deţine în nume propriu 41,29% din capitalul băncii, astfel că acţiunile Carpatica au fost vulnerabile la starea de spirit şi la reacţia investitorilor atunci când a devenit oficial că cel mai mare acţionar va petrece următoarele 18 luni în închisoare. Carabulea a demisionat din funcţia de preşedinte, în locul său fiind numit Nicolae Petria.

Faptul că acţiunile băncii au raportat scăderi similare cu cele ale acţiunilor BRD şi Banca Transilvania în intervalul de timp scurs de atunci arată că investitorii nu s-au speriat că banca ar putea fi afectată de condamnarea la închisoare a celui mai mare acţionar. Din 26 aprilie, când a fost anunţată condamnarea lui llie Carabulea, şi până pe 8 iunie, acţiunile BCC au raportat o scădere de 23,4%, comparativ cu o depreciere de 20% a acţiunilor BRD şi de minus 22% a acţiunilor Băncii Transilvania. În şedinţa de luni, 11 iunie, acţiunile BCC au deschis cu o creştere puternică de 9%, pentru a-şi modera apoi avansul la 5%. Acţiunile TLV urcau cu 1,3%, iar cele ale BRD cu 0,7%.

Capitalizarea Carpatica se ridică astfel la peste 141 mil. lei (32 mil. euro).

"Este dificil de spus care a fost impactul condamnării asupra acţiunilor pentru că ultimele săptămâni au coincis cu o tendinţă generală de scădere şi cu o deteriorare a percepţ iei investitorilor faţă de acţiunile din sectorul bancar din cauza problemelor din plan extern", comentează Mihai Alexa, analist la societatea Broker Cluj.

Reacţia investitorilor de pe bursă la anunţului din 26 aprilie că cel mai mare acţionar al băncii fost condamnat de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie la un an şi şase luni de închisoare cu executare pentru dare de mită în dosarul deschis împotriva fostului şef al Parchetului Judecătoriei Sibiu, Florin Apostu, a fost întârziată pentru că acţiunile au fost suspendate de la tranzacţionare până pe 4 mai, în urma derulării Adunării Generale a Acţionarilor. Prima zi de tranzacţ ionare după anunţul condamnării a fost 4 mai, când acţiunile BCC au scăzut cu 6,23%.

Au urmat apoi zile de scăderi şi creşteri uşoare, pentru ca pe 1 iunie acţiunile băncii să înregistreze din nou o scădere puternică de 14%. Nici atunci când Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererea omului de afaceri sibian de întrerupere pentru trei luni a execută rii pedepsei pentru a-şi organiza firmele nu s-a văzut o reacţie în evoluţia acţiunilor Carpatica.

"În perioada următoare, evenimentele externe şi percepţia la risc a investitorilor vor fi cele care vor influenţa evoluţia acţiunilor Carpatica şi a întregului sector bancar, şi mai puţin veştile despre situaţ ia celui mai mare acţionar", a continuat analistul.

Indiferent că sunt listate la Bucureşti sau pe bursele din regiune, băncile au fost cele mai vulnerabile la evoluţia contextului extern. Principala temere a investitorilor este legată de faptul că băncile din Europa nu vor fi capabile să îşi acopere pierderile cauzate de neplata datoriilor Greciei. Potrivit Reuters, expunerea băncilor germane pe datoria guvernamentală a Greciei are o valoare nominală de circa 15 miliarde de euro, în timp ce expunerea băncilor franceze este mult mai mare, de circa 40 miliarde de euro.

Alături de Banca Transilvania, Carpatica este printre puţinele instituţii de credit cu capital românesc. În primul trimestru, banca sibiană a trecut pe plus, înregistrând un profit net de 8,54 milioane de lei pe standarde internaţionale de contabilitate (IFRS). Pentru acest an, Carpatica şi-a bugetat un profit de 17 mil. lei, după mai mulţi ani de pierderi.

"Din rândul băncilor listate, Carpatica are cel mai bun raport dintre depozitele atrase şi creditele date, astfel că îşi bazează activitatea pe resursele atrase de la clienţi.

Carpatica a avut în ultimii ani una dintre cele mai agresive politici de provizionare şi de curăţare a bilanţului de creditele neperformante, iar acest lucru s-a văzut în rezultatele financiare. Evoluţia rezultatelor financiare în sectorul bancar în următoarele trimestre va depinde de măsura în care îşi va reveni economia", a conchis analistul.

Dată fiind situaţia în care se află principalul acţionar al Băncii Carpatica, rămâne mai departe neclară situaţia discuţiilor privind găsirea unui investitor strategic care să poată susţine pe termen mediu nevoile de finanţare ale băncii.

În toamna anului trecut au circulat pe piaţă speculaţii privind derularea unor tatonări între Carabulea şi un fond de private equity, însă în cele din urmă proiectul a eşuat. De altfel, mai multe bănci de pe piaţă sunt în căutare de investitori, însă fără mari şanse de a găsi în viitorul apropiat opţiuni viabile atât din punctul de vedere al preţului, cât şi din cel al întrunirii condiţiilor cerute de BNR pentru calitatea de acţionar al unei instituţii de credit.