Gheţea: Clienţii cu restanţe ar putea scăpa mai repede de interdicţia de patru ani la credite noi

"Personal cred că cei care au dat dovadă de conştiinciozitate, au colaborat cu banca, ar trebui să poată beneficia de clemenţă", a spus Gheţea la un seminar de retail banking.

Clienţii cu restanţe mai mari de 30 de zile sunt incluşi în baza de date a Biroului de Credit, instituţia care colectează de la bănci datele despre creditele acordate persoanelor fizice, unde datele sunt stocate şi apar în rapoartele de credit emise pe o perioadă de patru ani de la data ultimei actualizări transmise.

Perioada maximă de patru ani a fost stabilită printr-o decizie din 2007 a Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, dar decizia de a reduce sau nu acest termen aparţine Biroului de Credit. Gheţea este şi membru al consiliului de administraţie al Biroului de Credit.

"Datele sunt stocate în sistemele de evidenţă de tipul birourilor de credit şi dezvăluite participanţilor pentru perioada necesară evaluării solvabilităţii şi reducerii riscului la creditare, dar nu mai mult de patru ani de la data achitării ultimei rate restante sau de la data ultimei actualizări transmise", potrivit deciziei Autorităţii de Supraveghere a Prelucrării Datelor Personale.

Băncile verifică situaţia îndatorării fiecărui client potenţial în procesul de analiză a dosarului de credit pentru a vedea dacă acesta a avut sau nu probleme cu plata ratelor în trecut, istoricul de credit fiind un factor-cheie în decizia de a acorda sau nu un împrumut.

Peste 726.000 de persoane fizice aveau restanţe la plata creditelor la finalul lunii aprilie, potrivit ultimelor date disponibile, volumul întârzierilor la plată fiind de 7,8 miliarde de lei (1,8 mld. euro). Criza a avut un impact major asupra calităţii portofoliilor de credite ale băncilor, valoarea restanţelor la credite crescând de zece ori într-un interval de patru ani.

Gheţea a declarat că încă nu a discutat cu ceilalţi bancheri propunerea de reducere a perioadei în care informaţiile negative despre debitori sunt păstrate în sistemul Biroului de Credit, dar că va propune o discuţie în cadrul ARB.

Gheţea a ţinut să precizeze că se referă doar la clienţii pentru care s-ar dovedi că restanţele, chiar dacă s-au întins pe câteva luni, au fost cauzate exclusiv de criza financiară, fără a oferi detalii despre modul în care se va stabili buna-credinţă a debitorilor.

Gheţea, care deţine şi poziţia de preşedinte al băncii de stat CEC Bank, a arătat că o decizie în acest sens va fi luată şi după consultări cu BNR.

Acţionarii Biroului de Credit sunt 25 de bănci comerciale, dar numărul instituţiilor participante la sistem este mai mare. La finalul anului trecut participau la sistem 36 de bănci şi 19 instituţii financiare nebancare.