Brokerii vor aceleaşi condiţii de vânzare a ofertelor statului ca la Facebook, dar se feresc să garanteze succesul privatizărilor

Consorţiile de brokeri şi bănci de investiţii responsabile de vânzarea pachetelor minoritare de acţiuni pe care statul le deţine la Transgaz, Romgaz şi Hidroelectrica cer arbitrului pieţei de capital să le ofere aceleaşi condiţii ca pe pieţele externe: subscrieri private în oferte şi alocări discreţionare ale acţiunilor. Garantarea succesului ofertei este însă o altă practică folosită pe pieţele externe, pe care consorţiile nu se grăbesc să şi-o asume local.

În timp ce ofertele de vânzare a pachetelor de 15% din Transgaz şi Romgaz întârzie să vină pe bursă, brokerii se contrează cu CNVM privind modul în care ar trebui să se deruleze aceste oferte. Reprezentanţii Guvernului care coordonează aceste privatizări promit că ele se vor realiza conform angajamentelor asumate, dar până acum nu s-a făcut niciun pas concret. Oferta de vânzare a 15% din Transgaz, care trebuia să iasă deja în luna mai, a fost amânată pentru finalul lunii iunie, dar nimeni nu se aventurează să mai facă vreun pronostic.

"Consorţiile ne cer să le oferim aceleaşi condiţii ca în afară, dar dacă vrem cu adevărat să fie ca afară, atunci consorţiile să garanteze oferta. Şi Goldman Sachs a pus bani la oferta iniţială derulată de Facebook. Dacă aş fi guvernul, le-aş cere acest lucru brokerilor", a declarat Bogdan Chetreanu, comisar la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) în cadrul unui seminar organizat de casa de avocatură Muşat & Asociaţii.

Răspunsul bancherilor de investiţii a fost că practica de a garanta oferte iniţiale de ac­ţiuni (IPO-uri) nu este uzuală pe pieţele ex­terne, fiind mai frecventă la ofertele secundare de acţiuni, când compania este deja listată.

"O bancă de investiţii poate garanta com­paniei oferta publică de vânzare şi subscrie în­treaga cantitate de acţiuni, însă la un preţ mai mic decât cel oferit investitorilor. Dar scopul nostru nu este să ajungem acţionari la com­panii, ci de a vinde cât mai eficient acţiunile către investitori. Am făcut astfel de garantări, însă mai mult pe termen scurt de timp. Cel mai mult am avut de garantat că găsim cumpărători pentru acţiuni de două miliarde euro în doar câteva ore", a spus Tom Atten­borough, managing director pentru regiunea Europei Centrale şi de Est al Citibank.

Condiţiile cerute de intermediarii privati­zărilor sunt ca ofertele de vânzare de acţiuni ale statului să se realizeze cu "book închis", adică situaţia subscrierilor în ofertă să nu fie publică, şi doar emitentul să cunoască stadiul participării, şi cu "alocare discreţionară a acţiunilor către investitori", adică brokerul să decidă în funcţie de criterii dinainte stabilite de clienţii care primesc acţiuni. Însă acest model de structurare a ofertei de vânzare nu este comun doar modului în care s-a listat reţeaua de socializare Facebook pe bursa americană NASDAQ, ci şi ofertei secundare derulate de Petrom în vara anului trecut, care a fost un eşec. În iulie 2011, statul nu a reuşit să vândă 9,84% din acţiunile pe care le deţine la Petrom, cea mai profitabilă companie ro­mânească, una dintre cauze invocate de participanţii din piaţă fiind şi modul de structurare a ofertei. Statul ar fi vrut să obţină până la 600 mil. euro.

A mers mai bine cu toate cărţile pe masă

La nouă luni de la eşecul Petrom, în luna martie, statul a reuşit să vândă cu succes 15% din acţiunile Transelectrica şi să strângă 40 milioane de euro, investitorii putând urmări aproape în timp real evoluţia subscrierilor, iar alocarea acţiunilor fiind făcută "pro rata" (distribuţia acţiunilor către investitori în funcţie de sumele şi preţul subscris). Structu­rarea ofertei de succes a fost exact opusul modului în care s-a derulat oferta Petrom. "Când am structurat oferta Transelectrica am analizat de ce a eşuat Petrom şi am făcut totul altfel. Am făcut acest lucru pentru a da încredere investitorilor şi pentru a creşte transparenţa. Am luat aceste decizii pentru că oferta era de 40 milioane de euro, nu pot spune dacă am fi luat aceleaşi decizii dacă ar fi fost mai mare oferta", a spus Dan Weiler, director executiv corporate pe investment banking în BCR. Banca face parte din consorţiul format din Erste, Goldman Sachs şi Raiffeisen Capital&Investment care va in­termedia vân­zarea a 15% din producătorul de gaze Romgaz.

Avocatul Ionuţ Bohâlţeanu, partener la Muşat & Asociaţii, a menţionat că şi proce­durile complicate de subscriere, numărul mare de semnături şi ştampile pot fi un obstacol.

Nu atât structura ofertei, cât rezultatul final este important pentru Adrian Lupşan, vicepre­şedintele Bursei de Valori Bucureşti, care consideră că băncile de investiţii ar trebui să aibă mână liberă în alegerea structurii ofertei. "Recomandarea mea este să lăsăm băncile de investiţii să stabilească structura ofertei pentru că ştiu mai bine cum se face acest lucru şi au experienţă mult mai mare decât noi."

Nimic despre oferta Transgaz pentru că trebuie să înceapă

Dezbaterea cu privire la modul în care este cel mai bine să fie structurată o ofertă publică de vânzare de acţiuni are loc în contextul în care investitorii locali şi străini aşteaptă să înceapă oferta Transgaz, prin care statul scoate la vânzare 15% din capitalul transportatorului de gaze, deja listat la bursa din Bucureşti. Calculată în funcţie de preţul din piaţă al acţiunilor Transgaz, valoarea ofertei se ridică la circa 80 mil. euro.

De intermedierea ofertei se ocupă consorţiul format din Raiffeisen Capital&In­vest­ment, Wood&Co şi BT Securities. Muşat & Asociaţii este consultantul juridic al statului în această tranzacţie.

Potrivit calendarului stabilit de Guvern cu intermediarii, oferta ar trebui să aibă până la finalul acestei luni, însă nu a fost anunţat până acum modul în care va fi structurată.

Ultima informaţie oficială cu privire la oferta Transgaz a venit din partea şefului Oficiului de Privatizări care, la finele lunii mai, a declarat la summitul de IPO-uri de la Varşovia că speră ca oferta să aibă loc până la finele lunii iunie.

Remus Vulpescu a fost recent numit la şefia Oficiului de Privatizări după schimbarea Guvernului. Noul guvern, format din alianţa USL şi condus de Victor Ponta, a susţinut programul de privatizări mai ales la nivel declarativ, până acum nu a făcut demersuri concrete. Privatizarea companiilor din sectorul energetic prin listarea pe bursă este un angajament agreat de guvernul anterior condus de PDL cu Fondul Monetar Inter­naţional.

Bancherii atrag atenţia că mai mutle burse nu înseamnă neapărat mai mulţi bani

Mai mult, prin vocea ministrului pentru mediu de afaceri Lucian Isar, Guvernul a dat de înţeles că ia în calcul listări duble pentru companii de stat. Mai exact, vânzarea de acţiuni să aibă loc simultan pe bursa de la Bucureşti, dar şi pe o altă bursă mai mare, poate Londra, Varşovia sau Viena. Listarea dublă ar fi motivată de lipsa de lichiditate de pe bursa locală, însă ar putea întârzia şi mai mult aceste oferte.

Cum la Transgaz este prea târziu pentru a mai face o listare dublă, următoarele pe listă sunt Romgaz şi Hidroelectrica, companii pe care statul ar vrea să le privatizeze în acest an. Bancherii de investiţii responsabili de ofertele acestor două companii atrag însă atenţia că deciza de dublă listare trebuie bine analizată.

"Să listezi 10-15% din acţiuni la Bucureşti şi peste doi-trei ani un pachet suplimentar de 10-15% pe o bursă străină ar dăuna intereselor bursei de la Bucureşti pentru că vor fi două burse care vor concura pentru a obţine lichiditate pe pachete mici de acţiuni. Mai indicată ar fi vânzarea de pachete mai mari de acţiuni", a spus Laurent Cassin, director pe equity capital markets la banca franceză Société Générale.

Banca intermediază oferta de vânzare a 10% din acţiunile Hidroelectrica, alături de BRD, Citi şi Intercapital Invest.

"La Romgaz este o listare de sute de milioane de euro. Trebuie să analizăm atent o eventuală dublă listare. În opinia mea, nu este necesară, dar nu exclud această posibilitate", a comentat Dan Weiler de la BCR.

Nici oficialul CMVM nu este un susţinător al listărilor duble, argumentând că piaţa din România este conectată la cele internaţionale şi are capacitatea de a absorbi ofertele mari, ca Hidroelectrica sau Romgaz, estimate la peste 300 milioane de euro fiecare.

Între timp, pieţele financiare s-au mai calmat şi aşteaptă rezultatele alegerilor din Grecia din 17 iunie. Dacă pe 17 iunie deznodământul va fi cel aşteptat, pentru România s-ar putea deschide o fereastră de oportunitate de a-şi scoate la vânzare cu succes perlele energetice.