UPDATE: Producătorii contestă obiecţiile OAR privind polistirenul şi spun că este larg folosit în UE

Companiile Arcon şi Adeplast contestă declaraţiile reprezentanţilor Ordinului Arhitecţilor, care critică folosirea polistirenului pentru reabilitarea termică a clădirilor, şi susţin că în ciuda unor greşeli de execuţie a lucrărilor, acest produs este utilizat pe scară largă în ţările europene.

"Observăm în ultima perioadă o intensificare pe toate canalele media a unui curent menit să discretizeze polistirenul expandat, ca material folosit în lucrările de reabilitare termică a clădirilor, încercând inducerea unor temeri în rândul locatarilor şi factorilor de decizie, cu privire la efectele nocive ale acestuia asupra sănătăţii şi siguranţei. Este promovată ideea că acest produs etanşează clădirea, nu mai permite circulaţia vaporilor, produce igrasie sau genereaza boli respiratorii. Totodată, sunt induse temeri cum ar fi cea că dupa 10-15 ani de la aplicare sistemul se va deteriora existând riscul ca polistirenul să «se volatilizeze» sau că locatarii nu sunt în siguranţă la incendii în clădirile izolate cu termosisteme cu polistiren. Trebuie să menţionăm faptul că miza este în primul rând economică deoarece în această perioadă se află în dezbatere la ministerul de resort normativul naţional care va prevede soluţiile cadru pentru reabilitarea clădirilor", se arată într-un comunicat al Arcon.

Reprezentanţii companiei susţin că se observă "o similitudine izbitoare" între afirmaţiile unui producător de vată minerală făcute în cadrul unei emisiuni şi cele ale arhitectului Mircea Ochinciuc, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din Bucureşti, care nu au fost susţinute de date statistice care să fundamenteze validitatea lor la nivel european sau naţional.

Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), Filiala Teritorială Bucureşti, au declarat recent, într-un comunicat, că utilizarea polistirenului în renovarea clădirilor vechi nu este o reţetă standard care se poate aplica uniform, existând posibilitatea de a opta şi pentru alte soluţii. Potrivit acestora, această practică este contraindicată în cazul clădirilor publice sau a imobilelor vechi cu o valoare arhitectonică deosebită.

Aritecţii au afirmat că Ungaria şi Italia s-au declarat împotriva acestei soluţii, preferând soluţii alternative aplicate la interior. "Polistirenul etanşează clădirea, nu mai permite trasferul de vapori, putând produce igrasie şi afectând în timp imobilul. În plus, execuţia necorespunzătoare (fără închidere cu profile metalice) a dus la fenomene de tipul cuib de şoareci, şobolani şi insecte care au pătruns între sistemul de termoizolare şi faţada blocului şi care, în timp, vor afecta sănătatea locatarilor. Mai mult, în anumite situaţii polistirenul s-a aplicat numai cu adeziv, fără dibluri, cu tehnici improvizate, fapt care ar putea conduce la căderi de tencuială sau de sistem de termoizolare de faţadă periculoase pentru trecători", au arătat arhitecţii.

Ei au mai spus că polistirenul este obţinut din petrol, o resursă epuizabilă, deci nu poate fi vorba în acest caz de dezvoltare durabilă. De asemenea, ei au afirmat că nu se ştie cum se va comporta acest produs pe faţade după 15 ani, existând posibilitatea să scadă aderenţa plasei de fibră de sticlă sau ca polistirenul să se volatilizeze în timp. "Acest tip de termoizolare nu a fost testat suficient. În acest moment nu există nici o clădire termoizolată astfel şi peste care să fi trecut 10 sau 15 ani, pentru a putea vedea cum se comportă în timp", au mai spus arhitecţii.

"Solicităm public domnului arhitect Ochinciuc să precizeze clar dacă punctul de vedere exprimat îi aparţine doar domniei sale sau a vorbit în numele Organizaţiei Arhitecţilor Români, Filiala Bucureşti, pentru că asocierea numelui cu funcţia domniei sale generează impresia că toţi arhitecţii au aceeaşi părere cu a dumnealui", se spune în comunicatul producătorului de polistiren.

Reprezentanţii companiei precizează că termoizolarea clădirilor cu polistiren se utilizează pe scara largă în toate ţările europene, iar pentru clădirile cu caracter de monument istoric din Italia şi Ungaria s-au preferat soluţii de interior pentru protejarea aspectului arhitectural existent. Totodată, pentru termoizolarea faţadelor în Ungaria, dar şi în Italia polistirenul este folosit pe scară largă atât la faţade, cât şi la realizarea şapelor termoizolante.

"Dacă trebuie să folosim argumentul dezvoltare durabilă şi ecologie, menţionăm că soluţia alternativă, indirect propusă de domnul arhitect este obţinută din minerale, ca roca bazaltică, pentru topirea şi prelucrarea căreia se utilizează cantităţi enorme de energie, în special gaz, iar cantitatea de energie consumată cu prelucrarea rocii este de câteva ori mai mare decât cea necesară pentru producerea EPS. Totodată menţionăm că polistirenul expandat este recuperabil şi regenerabil. Polistirenul expandat este utilizat inclusiv în caserolele cu produse alimentare, acest fapt dovedind netoxicitatea sa", arată reprezentanţii Arcon.

Legat de perioada de viaţă a faţadelor izolate cu polistiren, reprezentanţii companiei au arătat că primul termosistem cu polistiren expandat a fost agrementat în 1969 în Germania şi se utilizează cu succes în continuare, fiind un produs economic. Astfel, chiar şi ţările bogate din UE apreciază randamentul termic şi economia financiară a acestui produs, potrivit Arcon.

Durata de viaţă declarată a EPS este de 25 de ani, chiar şi pentru termosistemele agrementate în România, în condiţille în care vechimea termosistemelor existente în Europa este de peste 40 de ani. La nivel european există peste 200 milioane de clădiri izolate cu polistiren expandat ignifugat conform statisticilor EUMEPS, potrivit companiei.

"Dacă polistirenul nu permitea circulaţia vaporilor, cum ar putea permite termosistemul circulaţia paraziţilor? Nu contestăm faptul că, probabil, au fost făcute sporadic şi greşeli de execuţie sau de proiectare la anumite lucrari, lucru semnalat şi de reprezentanţii industriei de profil, dar consecinţele nerespectării instrucţiunilor de aplicare din agremente nu pot fi imputate la modul general produsului în sine. Nimeni nu poate însă garanta că aceste greşeli nu se vor repeta la utilizarea altor materiale de izolaţie alternative. Este sarcina diriginţilor de şantier să urmărească calitatea materialului pus în operă precum şi tehnologia de aplicare", susţin reprezentanţii Arcon.

El precizează că durata de amortizare este de până la cinci ani pentru reabilitarea cu polistiren, faţă de 20-25 de ani în cazul altor materiale, iar costul unui termosistem executat cu polistiren este de peste trei ori mai mic decât al unuia cu vată minerală.

"Este un fapt statistic demostrat, că în ţările europene dezvoltate, izolarea clădirilor se face în proporţie de 80-90% cu polistiren expandat şi 10-20% cu vată bazaltică. De asemenea, precizăm că numeroasele teste făcute la nivel european confirmă faptul că polistirenul ignifugat nu întreţine arderea şi se încadrează în normativele europene de protecţie la foc. Considerăm că, probabil, există un lobby făcut de anumiţi producători de vată minerală, la toate nivelele şi pe toate canalele, de a denigra «polistirenizarea României» şi de câştiga o cotă de piaţă suplimentară", se mai spune în comunicat.

Producătorul de sisteme termo-hidroizolante Arcon a fost înfiinţat în 1994, la Sfântu Gheorghe.

Declaraţiile reprezentanţilor OAR sunt contestate şi de şeful producătorului de materiale de construcţii Adeplast, Marcel Bărbuţ, care solicită o dezbatere publică privind acest subiect.

"Îl rugăm pe domnul arhitect Ochinciuc să precizeze public dacă declaraţiile sale au fost intrepretate greşit sau dacă într-adevăr presa a citat corect punctul său de vedere. Oricare ar fi intrepretările presei şi/sau opiniile tehnice, îl rugăm pe domnul arhitect Ochiniciuc să vină alături de noi, producătorii de polistiren, într-o dezbatere publică la care să fie invitaţi: producători de vată minerala, firme de construcţii, arhitecţi din toate oraşele, ziare şi reviste de specialitate, unde discutăm deschis despre beneficiile folosirii polistirenului în termoizolaţii în comparaţie cu alte materiale", a declarat Bărbuţ, într-o comunicat.

El a arătat că îi dă dreptate arhitectului în privinţa aplicării incorecte a sistemelor de termoizolaţii, dar susţine că nu sunt producătorii de polistiren vinovaţi de aceste greşeli, ci subantreprenorii.

Pe de altă parte, Bărbuţ a afirmat că declaraţiile privind acest produs pot afecta firmele din industria de profil.

"Dacă în ţările europene ar fi existat o tendinţă de stopare a termoizolaţiilor cu polistiren, din cauza problemelor pe care le-ar ridica acest material, atunci, cu siguranţă s-ar fi renunţat demult la această metodă. Mai mult, companiile internaţionale ar fi ştiut cu mult timp înainte şi nu ar fi investit în continuare în noi capacităţi de producţie", a spus şeful Adeplast.

Portofoliul Adeplast include adezivi, mortare, vopsea şi polistiren expandat, iar compania deţine facilităţi de producţie, la Ploieşti şi Oradea.