Impactul celui mai mare parc eolian: 500 de locuri de muncă, iar 45% din valoarea investiţiilor s-a dus spre companii locale

Aproape 500 de oameni au lucrat în perioada de vârf a lucrărilor de construcţie pentru cel mai mare parc eolian care se face în România, aproape jumătate din valoarea investiţiei realizată de cehii de la CEZ pe raza comunelor Dobrogene Fântânele şi Co­gealac intrând în contul unor companii româneşti.

Două comune anonime din Dobrogea ajun­geau în vara anului 2010 în paginile ziarului francez Le Monde, una dintre cele mai cunoscute publicaţii la nivel european, la acel moment jurnaliştii caracterizând între­gul litoral românesc ca fiind noul El Dorado al energiei eoliene. Ceea ce atrăgea atenţia atunci era investiţia de 1,1 miliarde de euro pe care cehii de la CEZ începuseră să o facă pentru ridicarea celui mai mare parc eolian din Europa chiar pe raza co­munelor dobrogene Fântânele şi Cogealac. Acum, cehii sunt pe ultima sută de metri. Deja 155 de turbine eoliene din cele 240 pe care le are întreg proiectul produc energie, la finalul acestui an, întregul proiect de 600 de MW, aproape cât un reactor de la Cernavodă, urmând să fie finalizat.

500 de oameni pentru vânt

Perioada de boom a energiei eoliene în România s-a suprapus cu anii în care criza a afectat rând pe rând domenii precum construcţiile sau transporturile şi a fost ca o bulă de oxigen pentru multe companii. Dacă în 2009 în România erau numai 14 MW instalaţi în parcuri eoliene, acum sunt mai bine de 1.165 MW funcţionali, potrivit datelor Transelectrica, ceea ce înseamnă că acest sector a atras în plină criză investiţii de circa 1,7 miliarde de euro. O parte din aceşti bani a rămas în România, deşi cei mai muţi au intrat în conturile marilor producători de eoliene aşa cum sunt General Electric, Siemens sau Vestas.

"În perioada de vârf a construcţiei parcurilor eoliene CEZ, pe şantier au lucrat 400-500 de persoane, angajaţi ai CEZ şi ai com­paniilor subcontractoare", spun repre­zen­tanţii CEZ România. Potrivit datelor Trans­electrica, la jumă­tatea acestui an CEZ avea funcţionali 387,5 MW din cei 600 MW pro­iectaţi.

Doar o mică parte din aceste noi locuri de muncă vor rămâne, pentru că numărul an­ga­jaţilor care deservesc permanent acest parc este 25 de oameni ai CEZ la care se mai adaugă alte 75 de persoane care provin de la com­paniile subcontractate pentru servicii aşa cum sunt service-ul sau paza obiec­ti­velor.

Firme româneşti pentru lucrări

În afară de locurile de muncă, repre­zen­tanţii CEZ spun că 45% din valoarea in­ves­tiţiei se regăseşte sub forma plăţilor pentru companiile româneşti. În total, la final investiţia în parcul de 600 MW se va ridica la 1,1 mld. euro, potrivit datelor comunicate de companie, mai bine de jumătate din această sumă regăsindu-se deja în turbinele ridicate.

"Plăţile către firmele româneşti au re­pre­zentat 45% din valoarea investiţiei", spun reprezentanţii CEZ România. Pe lista com­paniilor româneşti cu care cehii au lu­crat se numără EnergoBit, pentru lucrările elec­trice, Viarom, Eraos, Lafarge, GE Ro­mânia, dar şi diferite firme de transporturi spe­ciale.

De exemplu, EnergoBit, companie con­trolată de trei investitori clujeni, Peter Pal, Ştefan Gadola şi Ioan Socea, a ajuns anul trecut la afaceri de peste 140 mil. euro, cu 20% mai mari faţă de cele din 2010.

Aproape 20% din toţi aceşti bani vin din contractele pe care clujenii le-au câştigat cu investitorii în parcuri eoliene, cel mai important fiind totuşi cel semnat cu CEZ care vizează proiectarea şi realizarea lucrărilor electrice.

Deşi pe lista companiilor cu care CEZ lucrează figurează şi GE România, gigantul american nu are o fabrică de producţie a turbinelor eoliene pe piaţa locală, cea mai mare parte a echipa­mentelor fiind importată.

Bani din taxe, impozite şi avize

Dincolo de locurile de muncă şi de con­trac­tele pentru companiile româneşti, dez­vol­tarea parcurilor eoliene aduce bani şi în contul primăriilor şi al statului prin taxele şi im­pozitele plătite.

"Toate avizele şi autorizaţiile necesare până în acest moment au costat 11,5 mil. lei (circa 2,6 mil. euro). Valoarea impozitelor plă­tite bugetelor locale şi bugetului de stat în 2011 se ridică la 19 milioane lei (4,5 milioane de euro), iar valoarea estimată a acestora în 2012 este de 22 mil. lei (5 mil. euro)", au mai spus repre­zen­tanţii CEZ România. Alături de taxele plătite la primării, comunităţile locale pe suprafaţa cărora se desfăşoară construcţia parcurilor eoliene beneficiază de anumite lucrări de infra­struc­tură făcute de in­ves­titori. În Fântânele CEZ spune că s-a modernizat şi extins sistemul de apă potabilă, toate gospodăriile fiind ra­cor­date. Totodată s-au reparat drumurile principale din comună şi s-au realizat investiţii în sistemul de canalizare, alături de alte proiecte.

Banii din certificate, adevăratul magnet

Pe de altă parte, investitorii în parcuri eoliene au motive întemeiate pentru a realiza aceste proiecte. Schema de sprijin pusă la dispoziţie de statul român pentru proiectele de energie regenerabilă este una dintre cele mai generoase la nivel european. Schema se bazează pe certificate verzi şi pe cote obligatorii. Astfel, în prezent fiecare MWh de energie eoliană este recompensat prin două certificate verzi, care au o valoare stabilită prin lege între 27 şi 55 de euro, în prezent ele tranzacţionându-se la valoarea maximă.

Aceste certificate verzi sunt cumpărate de furnizorii de energie care sunt obligaţi ca în coşul livrat clienţilor să aibă un anumit procent de energie verde. Dovada îndepli­nirii acestui procent este chiar nu­mărul de certificate achiziţionate. Pro­blema este că achiziţia acestor instrumente reprezintă costuri suplimentare pentru furnizori care sunt transmise mai departe în facturi. Astfel, cei care sprijină cu adevărat energia verde sunt consumatorii de energie, plătitorii finali de facturi.

De exemplu, numai în primele patru luni ale anului CEZ România a încasat prin intermediul proiectului eolian de la Fântânele circa 33 de milioane de euro, sumă care reprezintă valoarea certificatelor verzi emise în contul companiei.

"Câştigurile din certificatele verzi, ca orice alt venit al grupului CEZ, vor fi direcţionate pentru dezvoltarea companiei. Una din strategiile principale ale grupului CEZ este creşterea portofoliului de proiecte de producţie a energiei din resurse rege­nerabile cu 3.000 MW până în 2016, în ţări precum România, Germania, Polonia", au mai precizat reprezentanţii CEZ.