Corlăţean: Alternativele la detenţie reprezintă provocarea majoră pentru următorii ani

Autori: Ionut Muresan , Livia Ispas 14.06.2012

"În contextul în care fenomenul infracţional înregistrează o anumită dinamică, firească în condiţiile dezvoltării societăţii, ca o primă soluţie se prefigurează sporirea controlului şi recurgerea la măsuri preventive mult mai stricte. În paralel, preocuparea pentru reducerea costurilor detenţiei şi implicarea comunităţii alături de persoana sancţionată în procesul de recuperare şi reparare a daunelor au condus la dezvoltarea progresivă a alternativelor la detenţie. Aceasta este provocarea majoră pentru următorii ani, cu siguranţă, valabilă pentru toate sistemele execuţionale europene, context în care pot fi evidenţiate şi câteva paliere de reflecţie ce trebuie avute în vedere în edificarea politicilor penale", a spus ministrul Titus Corlăţean, la conferinţa europeană cu tema "Dezvoltarea penitenciarelor şi probaţiunii în Europa: provocări comune; soluţii comune".

Ministrul Justiţiei a subliniat importanţa organizării acestei conferinţe la Bucureşti, având în vedere că sistemul de justiţie din România se află în plină reformă, urmând a fi implementate noile coduri penal şi de procedură penală, dar şi noile legi privind executarea pedepselor şi organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune.

"Cum putem combina capacitatea sistemului de a dezvolta programe de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, de a promova alternative non-custodiale, cu o cerinţă tot mai pregnantă a mediului politic şi a opiniei publice de a controla strict dinamica infracţională şi de a pedepsi cât mai sever prin încarcerare? Cum putem gestiona nevoia de securitate şi de control fără a renunţa la principii fundamentale pentru dezideratul reintegrării sociale, cum ar fi normalizare, deschidere şi responsabilizare? Aceasta este dilema judecătorului preocupat de individualizarea pedepselor, adaptată gravităţii faptei şi particularităţilor infractorului. Aceasta este adevărata artă a menţinerii unui echilibru managerial între abordarea strictă a executării pedepselor privative de libertate şi cea axată pe dezvoltarea abilităţilor persoanelor private de libertate, în vederea reintegrării sociale. Aceasta este şi provocarea comunităţii pentru a se implica susţinut în reintegrarea socială a membrilor ei care i-au încălcat normele, la un moment dat", a mai spus ministrul Justiţiei.

Corlăţean a precizat că se promovează pe o scară largă identificarea soluţiilor alternative, a măsurilor privative care înregistrează un nivel mai scăzut de recidivă.

"Cu toate acestea, chiar şi în condiţiile creşterii utilizării la nivel european a sancţiunilor alternative la pedeapsa închisorii, se constată un trend ascendent al numărului de deţinuţi în ultimii ani. Această creştere, generată în special de faptul că sistemele judiciare sunt reactive, iar politicile penale devin mai restrictive, determină creşterea presiunii asupra instituţiilor penitenciare din perspectiva asigurării condiţiilor de detenţie la standardele comun acceptate la nivel european", a declarat Titus Corlăţean.

Directorul general al Administraţiei Naţională a Penitenciarelor, Marian Stancovici, a declarat că securitatea nu poate fi măsurată "numai prin numărul de camere video, înălţimea unui gard sau numărul de personal înarmat".

"Securitatea dinamică este la fel de importantă ca şi cea fizică, aceasta constând într-un contact strâns între personal şi deţinuţi, astfel încât personalul să ştie ce se întâmplă în orice moment. În opinia mea, interacţiunea dintre deţinuţi şi angajaţi este nu numai o condiţie necesară pentru un nivel de securitate ridicat, dar şi o condiţie necesară pentru crearea unui mediu în care există o şansă ca tratamentul şi alte programe de reitegrare să aibă succes", a declarat Marian Stancovici.

Şeful Direcţiei de Probaţiune din Ministerul Justiţiei, Iuliana Cărbunaru, a declarat că, în România, probaţiunea "înseamnă un mod de viaţă pentru mai bine de 13.000 de persoane condamnate, aflate în evidenţa serviciilor de probaţiune".

"Probaţiunea din România înseamnă astăzi proceduri fireşti pentru instanţe, parchete, care solicită an de an evaluări din partea serviciilor de probaţiune pentru învinuiţi şi inculpaţi", a spus Iuliana Cărbunaru.

Conferinţa internaţională "Dezvoltarea penitenciarelor şi probaţiunii în Europa: provocări comune; soluţii comune" are loc la Bucureşti, în perioada 14-15 iunie, şi reuneşte reprezentanţi din Algeria, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Finlanda, Germania, Indonezia, Irak, Irlanda, Israel, Italia, Kenia, Polonia, Marea Britanie, Maroc, Nigeria, Norvegia, Olanda, Portugalia, România, Statele Unite ale Americii şi Suedia.

Evenimentul este organizat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Direcţia de Probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei şi Asociaţia Internaţională a Penitenciarelor şi Centrelor Corecţionale (ICPA), în colaborare cu Asociaţia Administraţiilor Penitenciare Europene (EuroPris) şi Organizaţia Europeană de Probaţiune (CEP).

La eveniment participă preşedintele ICPA, Peter van der Sande, preşedintele CEP, Marc Ceron, şi preşedintele EuroPris, Hans Meurisse.

Conferinţa este o premieră la nivel european, fiind pentru prima dată când organizaţiile ICPA, EuroPris şi CEP organizează, împreună, o conferinţă internaţională în care sunt abordate modalităţi comune de combatere a criminalităţii, de reducere a ratei recidivei, precum şi aspecte privind alternativele la sancţiunile privative de libertate, în vederea optimizării practicilor din sistemele de executare a pedepselor.

Dezbaterile vizează trei teme: reintegrarea persoanelor condamnate, atât pe perioada executării pedepsei, cât şi după, profesionalizarea personalului din penitenciare şi din sistemele de probaţiune şi dezvoltarea sancţiunilor alternative la pedeapsa cu închisoarea.