Scăderea vânzărilor a forţat şantierul naval Severnav la restructurări masive: în trei ani au plecat 1.300 de angajaţi

Autor: Adrian Cojocar 17.06.2012

Criza a lăsat urme adânci în indus­tria românească de con­strucţii navale, iar şantierele care nu au be­neficiat de susţinerea unui ju­cător de top la nivel mondial, cum este şi cazul Severnav Drobeta-Turnu Severin (SEVE), au fost printre cele mai afectate.

Principalii acţionari ai Severnav sunt grupul International Railway Sys­tems (IRS) controlat de senatorul UDMR Attila Verestoy şi de omul de afaceri Cristian Burci, cu 29% din acţiuni, şi firma Investment Group SRL din Bucureşti, ai cărei acţionari sunt Jan Ionică, unul dintre apropiaţii lui Burci, şi o firmă din Cipru, Caryston Enterprises Limited, care de­ţine 21% din acţiuni. Fondul Proprie­tatea deţine 39% din acţiunile Severnav, pachet pe care l-a preluat în 2006, la înfiinţare, de la AVAS.

Pe fondul unei pieţe în declin şi al scăderii pu­ter­nice a preţurilor la nave, care s-au înjumătăţit în decurs de câţiva ani, conducerea Severnav a fost forţată să-şi reducă numărul de angajaţi cu peste 70%. De la 1.816 angajaţi câţi avea constructorul naval în primul trimestru din 2009, în prezent compania mai are 510 salariaţi.

Severnav a plătit în trei ani salarii com­pensatorii către angajaţi şi alte beneficii legate de restructurare în valoare de 13,8 milioane de lei (3,2 milioane de euro).

Din această sumă 800.000 de lei (190.000 de euro) au fost încasaţi de Stelian Stăncioiu, fostul director general al şantierului. Cleonia Copaci, care a preluat conducerea con­structorului naval din Drobeta-Turnu Severin chiar la izbucnirea crizei, pe final de an 2008, spune că programul de restructurări a venit ca răspuns la scăderea dramatică a comenzilor şi condiţiilor vitrege de pe piaţă.

"La această oră Severnav este restructurat, reorganizat, are comenzi şi încercăm să mergem mai departe. Depindem de comenzi. Anul acesta avem comenzi, însă nu ştiu ce vom face la anul. Acum nu se mai semnează contracte pentru comenzi cu 2-3 ani în avans ca în trecut, ci se caută comenzi pentru urmă­toarele şase luni", a declarat Cleonia Copaci.

Ea mai spune că programul de restruc­turare s-a încheiat şi în urma acestuia au fost realizate economii substanţiale, de 50% la nivel de cheltuieli salariale în timp ce costurile pe ansamblu s-au redus cu 40% faţă de anul 2008.

Afacerile Severnav s-au redus cu 28% anul trecut, la 118,9 mil. lei (26,7 mil. euro), iar pentru acest an conducerea prognozează o înjumătăţire a cifrei de afaceri, la 13 mil. euro.

"Pentru noi cel mai greu an a fost 2010 pen­tru că n-am avut comenzi, iar băncile nu se im­plicau în finanţare. Acela a fost cu adevărat pri­mul an de criză pe piaţa de construcţii navale pentru că până atunci toată lumea a trăit pe co­men­zile adunate din anii precedenţi. Finan­ţarea bancară este grea şi în prezent. Avem trei bănci care agreează să ne finanţeze. Problema principală este de comenzi. Am avut cazuri de comenzi semnate, dar clienţii noştri nu au reuşit să obţină finanţarea. Suntem dependenţi 100% de exporturi pentru că la nivel intern nu există cerere pentru nave", a mai spus Copaci.

Ea a precizat că nici pentru anul viitor pers­pectivele nu sunt îmbucurătoare, anunţându-se un an 2013 mai slab decât cel curent.

"Perspectivele sunt aceleaşi şi anul viitor însă lucrurile se pot schimba în decurs de o sin­gu­ră lună. Totul este într-un con de umbră acum din cauza Europei şi acest lucru îi face pe clienţii noştri să fie sceptici şi foarte prudenţi. Totul depinde de băncile din Europa pentru că sunt cerinţe pentru construcţia de nave, dar băncile nu finanţează", a precizat Cleonia Co­paci.

Pentru că băncile sunt reticente să acorde credite şantierului pentru finanţarea construc­ţiei de nave maritime, care sunt mai costisi­toare, Severnav s-a orientat în ultima perioadă spre construcţia de nave fluviale, ce necesită sume de bani mai mici.

Conducerea şantierului spune că înainte de criză realiza în principal nave maritime de dimensiune mică şi medie, iar în prezent peste 70% din producţie constă în nave fluviale.

În primul trimestru Severnav a trecut pe pierdere cu 2,7 mil. lei şi a raportat afaceri de 12,6 mil. lei (2,9 mil. euro).

"Profitul din primul trimestru a fost afectat de scăderea preţurilor la nave şi condiţiile meteo nefavorabile, pentru că o lună am stat şi ne-am făcut concediile în februarie", a precizat direc­torul general al şantierului din Drobeta-Turnu Severin. Acţiunile Severnav se tranzac­ţionează pe piaţa RASDAQ, iar în prezent capitalizarea companiei se ridică la 8,1 mil. lei (1,8 mil. euro).

Severnav nu este singurul şantier naval românesc care s-a confruntat cu probleme în ultimii ani. Şantierul Naval Orşova (SNO), controlat de SIF Transilvania, a înregistrat scăderi semnificative ale afacerilor în ultimii trei ani.

În 2011, afacerile SNO au fost de 55,8 mil. lei, cu 55% mai mici decât vârful din 2008, când şantierul a avut vânzări de 126 mil. lei şi profit de 15,4 mil. lei. În ultimii trei ani, SNO şi-a redus numărul de angajaţi de la 778 la 430.