Au prins putere după ce s-au asociat: 39 de fermieri care au 25.000 ha în Giurgiu negociază cu traderii la fel ca marii latifundiari

Autor: Gabriel Razi 18.06.2012

Un grup de 39 de fermieri din judeţul Giurgiu care exploatează împreună 25.000 de hectare de teren arabil a reuşit după ce s-au asociat să îi convingă pe traderi să le vândă seminţe sau pesticide cu până la 30% mai ieftin. Mai mult, imediat după recoltele strânse în fiecare vară şi toamnă casele de comerţ se înghesuie să le cumpere grâul sau porumbul.

"Totul a pornit de la iniţiativa unor oameni de afaceri din judeţul Giurgiu. La început, în 2008, erau 23 de fermieri, iar acum numărul lor a crescut până la 39. Cea mai mare parte a terenului exploatat este luat în arendă, însă există şi o parte care se află în proprietate. Suprafaţa minimă pe care o exploatează un fermier este de 200 de hectare şi cea maximă de 2.200 de hectare", spune Tudor Nenu, directorul executiv al cooperativei Vlaşca 2008, care a făcut pasul în agribusiness în 2006, după ce în prealabil a lucrat în bănci mai mult de un deceniu.

Grupul de fermieri este printre puţinele care au reuşit să strângă "sub o singură umbrelă" atât de mult teren arabil, o suprafaţă comparabilă cu cea exploatată de mari latifundiari, precum Ştefan Poienaru sau Mihai Anghel. Cooperativa Vlaşca 2008 este o prezenţă ieşită din comun pe piaţa agri­colă locală, având în vedere că producătorii agricoli ce mizează an de an pe cereale nu s-au grăbit până acum să se asocieze. Lipsa de apetit pentru asociere este vizibilă, având în vedere că România este la coada listei în Uniunea Europeană în funcţie de fărâmiţarea terenului agricol. Supra­faţa medie exploatată de un produ­cător român este de 3,5 hectare, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

"Există reţineri din partea firmelor care exploatează teren agricol pentru asociere în România prin prisma imaginii pe care o avea acest concept înainte de 1990. Cooperativele agricole nu au fost însă inventate în România", spune Nenu.

Directorul de la Vlaşca 2008 adaugă că atât traderii de materii prime agricole, cât şi cei de pesticide se "luptă" între ei pentru a câştiga contracte pentru această coope­rativă, având în vedere valorile mari rulate.

"Fermierii hotărăsc împreună ce şi cât produc în fiecare an, iar calitatea recoltelor este similară pentru toţi membrii coope­rativei. Facem licitaţii, comercianţii vin, iar noi alegem cel mai bun preţ."

Seminţe, pesticide şi îngrăşăminte de 10 mil. euro

Prin sistemul de achiziţii în mod sindicalizat, producătorii de la Vlaşca au făcut anul trecut achiziţii de pesticide, fertilizatori sau seminţe agricole hibride de aproximativ 10 milioane de euro.

"Aprovizionarea o facem după ce ho­tărâm de comun acord structura cultu­rilor. Ponderea cea mai mare în cheltuieli o au îngrăşămintele chimice. Ne orientăm către preluarea de cantităţi mari din acelaşi produs pentru a obţine preţuri mai bune. Estimez că discounturile pe care le-am obţinut prin acest sistem de achiziţii sunt undeva între 20% şi 30%", povesteşte Tudor Nenu.

Comenzile mari i-au atras în acest context ca un magnet în biroul Vlaşca 2008 pe reprezentanţii unor jucători mari pe piaţa seminţelor sau a pesticidelor, precum Monsanto, KWS, Dupont sau Bayer.

"Au 39 de clienţi într-un singur birou. Când îşi fac bugetul, de aici pornesc prima dată pentru că au siguranţă în privinţa plăţilor şi a cantităţilor", explică Nenu interesul traderilor.

Au vândut de 20-25 mil. euro

O strategie similară a fost adoptată de fermierii din cooperativă şi în cazul vânzărilor de cereale şi plante oleaginoase pe care le cultivă în fiecare vară şi toamnă. Prin sistemul de licitaţii, Vlaşca 2008 a semnat anul trecut contracte cu traderii de cereale şi procesatorii de materii prime agricole în valoare totală de 20-25 milioane de euro, potrivit calculelor ZF, făcute pe baza preţurilor şi nivelurilor de producţie transmise de cooperativă.

"Anul trecut a fost extraordinar din punctul de vedere al producţiilor. La porumb producţia a fost în medie de 9 tone/hectar (media pe ţară a fost în 2011 de 4,4 tone/ha - n.red.). La vânzare ne orientăm cu precădere către procesatori şi mai puţin către intermediari", îşi explică strategia directorul de la Vlaşca 2008.

Spre exemplu, aproape toată producţia de floarea-soarelui a fermierilor din cooperativă a ajuns în ultimii doi ani pe liniile de producţie de la Expur şi Bunge, doi dintre cei mai mari producători de ulei vegetal care operează pe plan local.

Vânzările de floarea-soareului repre­zintă însă doar o parte din businessul producătorilor de la Vlaşca 2008, având în vedere că jumătate din cele 25.000 de hec­tare sunt acoperite cu grâu, în timp ce restul este împărţit între rapiţă, porumb sau orz.

Conexiunea dintre producătorii de la Vlaşca 2008 nu se opreşte însă doar la achiziţiile şi vânzările pe care le fac împreună.

Dacă în ultimii cinci ani creşterea preţurilor pentru materiile prime agricole şi "injecţiile" de bani europeni în economie le-au permis acestor producători să îşi construiască hambare de cereale, mici silozuri sau să îşi achiziţioneze utilaje agricole noi, acum ei au în vedere să aplice împreună pentru un proiect pe fonduri europene. Prima ţintă ar fi construcţia unei mori de cereale.

"Avem în plan proiecte legate de procesare. Cu siguranţă va fi un proiect pe fonduri europene. Luăm în considerare şi achiziţia unor camioane pentru că am avea nevoie de o capacitate mai mare de transport în momentele de vârf de după recoltă. Înainte cu ceva vreme ne gândeam să luăm şi un elicopter pe care ar fi urmat să îl folosim la tratamentul plantelor, dar din câte am înteles sunt nişte probleme cu legislaţia", încheie Nenu.

Cum funcţioneză Vlaşca 2008