Ce trebuie să facem ca să transformăm Bucureştiul, Clujul sau Iaşiul într-un Silicon Valley al României?

Finanţarea unui program naţional de antreprenoriat în IT, o campanie de marketing agresivă pentru industria locală de IT în străinătate şi certificarea angajaţilor actuali sunt principalii paşi care ar conduce la transformarea Bucureştiului, a Clujului sau a Iaşiului în centre IT recunoscute.

România ar putea beneficia de o creştere a atrac­tivităţii în industria IT dacă ar investi într-o campanie amplă de marketing în străinătate, crede Liviu Drăgan, directorul general al Totalsoft, unul dintre cei mai mari producători locali de soft şi furnizori de servicii IT.

În opinia lui Sorin Mîndruţescu, country leader al Oracle România, Silicon Valley este o referinţă pentru orice ţară, însă pentru a ajunge la performanţa de a recrea o astfel de comunitate trebuie să îndeplinim câteva condiţii esenţiale.

"În primul rând avem nevoie de un mediu propice pentru start-up-uri, învă­ţământ performant şi nuclee de atractivitate. În al doilea rând, trebuie dezvoltat şi susţinut un climat favorabil atragerii de noi investiţii şi dezvoltării business-urilor actuale. Şi pentru că o con­­diţie esenţială pentru a face performanţă este existenţa de specialităţi, educaţia este întotdeauna punctul de plecare prin care se lansează pe piaţa muncii absolvenţi deţinători de competenţe reale. După o prezenţă de peste 10 ani pe piaţa românească, noi la Oracle am identificat o serie de factori care ar putea contribui la sporirea nivelului de competenţe ale noilor absolvenţi care, în final, vor contribui la dezvoltarea unui sector antreprenorial de IT", a spus Mîndruţescu. El a mai precizat că trebuie să fim conştienţi de faptul că este imposibilă reţinerea investiţiilor şi a antreprenorilor fără a le oferi ceva în plus, ceva pe care nu-l pot găsi în altă parte.

"O comunitate activă care să încurajeze creativitatea şi să recompenseze originalitatea este indispensabilă pentru succesul unui proiect atât de ambiţios", a spus Mîndruţescu.

"România nu poate fi atractivă din punctul de vedere al infrastructurii, pentru că este o ţară săracă, însă am avea un câştig foarte mare dacă ar exista o campanie de marketing agresiv în străinătate, care să arate că suntem o ţară cu posibilitate de dezvoltare în sectorul IT, cu costuri încă reduse. Ar trebui atraşi investitori care să se focuseze pe software embedded şi wireless, unde sunt încă posibilităţi inimaginabile", a spus Dră­gan. În opinia sa, statul ar trebui să aloce resurse pentru promovarea României în acest sens şi să finanţeze una - două asociaţii de profil care să promoveze industria locală de IT.

Lucian Isar, ministrul delegat pentru mediul de afaceri, a spus recent că la Cluj ar putea fi construit un centru de tipul Silicon Valley din SUA, regiunea sudică a oraşului San Francisco de al cărei nume se leagă inventarea primului microprocesor (Intel), lansarea primului PC (Apple) sau revoluţia internetului.

"ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii) ar trebui să facă această promovare, însă taxele colectate de la membri sunt foarte mici, de 100 de euro pe an", a mai spus Dră­gan, care a fost şi preşedinte al ANIS.

Andrei Pitiş, actualul preşedinte al ANIS, propune un program de finan­ţare a start-up-urilor, sub denumirea generică de "Innovate 100", cu o valoare de 3 milioane de euro.

"Programul presupune găsirea a 100 de echipe care să aibă o idee de produs şi care să primească câte 10.000 de euro pentru trei luni pentru a construi un «proof of concept». Dintre acestea, probabil că 20 vor reuşi, echipe care vor primi câte 50.000 de euro pentru o perioadă de 6 luni, în care să facă un Beta care să poată fi vândut. Din ele, probabil 5 reuşesc şi ar putea fi finanţate cu 200.000 de euro pentru 18 luni, pentru dezvoltarea vânzărilor, iar una-două dintre acestea ajung să valoreze 10 milioane de euro în doi ani. În acest fel, nu se obţin doar una-două firme care să valoreze milioane de euro, ci o generaţie de antreprenori care a încercat măcar odată să dezvolte o afacere", a spus Pitiş.

Totuşi, el a admis că atât start-up-urile, cât şi centrele de cercetare & dezvoltare ale firmelor străine, firmele de outsourcing, firmele de produs româneşti şi reprezentantele comerciale ale firmelor de produs internaţionale au fiecare câte un rol deosebit de important în dezvoltarea industriei de IT.

"Ca iniţiative ale ANIS, am declanşat discuţii cu toate tipurile de companii, demarăm un studiu al stării actuale a industriei de software şi facem parteneriate relevante", a mai spus Pitiş. El a mai precizat că această transformare a oraşelor româneşti în centre puternice de dezvoltare de produse IT are la bază experienţa pe care industria de IT ne-a dat-o, formând în ultimii 20 de ani specialişti tehnici cu experienţă.

"Centrele de R&D (ale unor companii precum Adobe, Ixia, Intel, Free­scale, Electronic Arts) pot aduce expertiză de produs la cel mai înalt nivel, experienţă de colaborare cu mediul academic. Ele vor să încurajeze start-up-urile deoarece pot deveni achiziţii interesante. Firmele româneşti de produs pot veni cu experienţa reuşitei şi cu dorinţa de a ajuta start-up-urile. Reprezen­tan­ţele comerciale mari - Microsoft, Oracle - încurajează start-up-urile care le folosesc tehnologiile. Toate la un loc pot crea acel complex mediu care ar putea duce la un spaţiu gen Silicon Valley, nu doar start-up-urile singure", a mai spus Pitiş.

Ideea creării de start-up-uri o susţine şi Silviu Hotăran, cel care a fost timp de 12 ani şeful Microsoft România, actualmente director al firmei de training GKTI Semper Human.

"Stimularea antreprenoriatului în sectorul IT, prin formarea de echipe care să scrie software pe care apoi să îl vândă către companii precum Apple sau Google este doar o măsură de atragere a acelor <angel investors>. Nu numai Bucureştiul şi Clujul ar putea deveni astfel un fel de Silicon Valley al României, ci şi Iaşiul, să nu uităm că cei mai mulţi angajaţi români ai Microsoft din America provin din Iaşi", a spus Hotăran.

De pe băncile facultăţilor cu profil IT ies anual 6.000 - 7.000 de absolvenţi, însă numărul acestora este insuficient pentru nevoile de pe piaţa muncii. Deşi angajatorii se plâng de faptul că găsesc cu greu programatori şi că recrutarea e din ce în ce mai dificilă, ei nu prea investesc în certificarea competenţelor acestora.

"Am observat că există o lipsă în ceea ce priveşte trainingul în domeniul IT, oamenii nu prea au certificări pe anumite competenţe pentru că nici companiile nu au investit în ei, costurile salariale cu angajaţii din industria IT fiind destul de ridicate. Un studiu al PwC arăta că angajatorii invocă drept dificultate la recrutare lipsa de competenţe tehnice ale candidaţilor, deci există aceste deficienţe. Avem oameni capabili, care trebuie <şlefuiţi> prin aceste certificări", a spus Radu Stănescu, CEO al furnizorului de soluţii software Sandline. El a mai spus că o altă măsură prin care ar putea creşte atractivitatea investitorilor în domeniul IT ar fi aceea de creare a avantajelor financiare pentru cei care generează locuri de muncă în industria IT în general, nu doar pentru dezvoltatorii de software (care beneficiază în anumite condiţiii de scutiri pe impozitul pe salariu).